Premierul Sorin Grindeanu şi justificata lui teamă de ridicol

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu ştiu care sunt motivele în virtutea cărora România trebuie să achiziţioneze rachete Patriot în valoare de nici mai mult nici mai puţin decât 4 miliarde de euro.

Nu am idee dacă viitoarea consistentă cumpărătură este determinată de necesităţi militare reale, de compatibilizări cu dotări şi echipamente NATO ori la mijloc este vorba despre o megagăinărie de pe urma cei care conduc la ora actuală România vor să se pună bine cu oficialităţile washingtoniene. Nu ştiu nici dacă afacerea Patriot de acum este la fel de urât mirositoare precum a fost aceea eşuată de la începutul anilor 2000 cu Bell Helicopters. Sper să nu fie cazul.

Oricum ar fi, şocant rămâne faptul că anunţul potrivit căruia România va cheltui atâta amar de bani pentru înzestrarea Armatei nu a fost făcut, aşa cum s-ar fi cuvenit, de premierul României sau, ad libitum, de ministrul Apărării Naţionale. Detaliul că un oarecare secretar de stat pe nume Vlădică, numit în post eminamente pe criterii politice, se trezeşte vorbind aiurea, iar vorbele îi sunt confirmate instantaneu de şeful Marelui Stat Major, generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, miră. Pentru că este în afara oricăror cutume ale comunicării instituţionale. Iar în cazul d-lui Ciucă în dispreţul disciplinei militare.

Aşadar, perfect justificată iritarea d-lui Sorin Grindeanu. Nu şi aceea a premierului din umbră, dl. Liviu Dragnea, care a mai făcut o dată o demonstraţie a lipsei de apetit pentru adevărata democraţie. Şi care iar s-a comportat de parcă ar fi Nicolae Ceauşescu. Reafirmând rolul conducător al partidului.

Exasperat, prim-ministrul s-a văzut nevoit să ceară public instaurarea unui plus de ordine şi de disciplină în cabinetul pe care, teoretic, încă îl mai conduce.

Supărarea pricinuită premierului de depăşirea flagrantă a competenţelor de un oficial guvernamental de mâna a doua şi de un general oricât de merituos vine după altele asemănătoare provocate de felul în care o dau periodic cu oiştea-n gard ba ministrul Finanţelor publice, dl. Viorel Ştefan, ba inenarabilul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale, d-na Lia Olguţa Vasilescu, ba alţi componenţi ai echipei guvernamentale. Care se trezesc vorbind, dau ca sigure măsuri încă neaprobate, aflate în studiu ori în stadiu de proiect. Care lansează zvonuri, anunţă revoluţii, creează panică în rândul populaţiei.

În fapt, nu avem nici un motiv şi nici nu merită să-i plângem de milă d-lui Sorin Grindeanu. Dumnealui are de decontat factura compromisului făcut în clipa în care a acceptat să fie un premier strict controlat politic de dl. Dragnea. Guvernul pe care se zice că l-ar conduce dl. Grindeanu este în totalitate născut din voinţa şi negocierile dintre domnii Călin Popescu -Tăriceanu, despre care sâmbăta trecută fostul preşedinte al României, dl. Emil Constantinescu, ne-a dat asigurări că ar avea anvergura unui Ronald Reagan ori a doamnei Thatcher şi dl. Liviu Dragnea, un fel de Putin ot Teleorman.

Inşii care la ora actuală sunt miniştri în Guvernul României ştiu că pot să îşi permită orice fiindcă dl. Grindeanu este lipsit de orice putere, că nu poate să-i schimbe chiar dacă uneori se mai îmbăţoşează el, aşa de ochii lumii, cum s-a întâmplat în cazul ministrului Justiţiei, dl. Tudorel Toader. De aici haosul, de aici dezordinea, de aici debandada nu doar la nivelul comunicării ce caracterizează acţiunea guvernamentală.

Într-o emisiune televizată, dl. Grindeanu mărturisea că îi este teamă de ridicol. Are motive.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite