Protest în Bucureşti FOTO Arhivă

Decizia Guvernului român de a aproba ordonanţa de urgenţă de modificare a codurilor penale, precum şi protestele care au urmat, se află în atenţia presei internaţionale, ce evocă o criză instituţională de amploare şi un regres în lupta împotriva corupţiei, într-o ţară care a fost lăudată ani la rând drept un campion al eforturilor de combatere a acestui flagel.

„Criza instituţională română ia amploare, se agravează de la o oră la alta şi duce, în acelaşi timp, la o confruntare tot mai dură între Bucureşti şi Uniunea Europeană“, scrie cotidianul italian La Repubblica.

Ziarul citează reacţia Comisiei Europene, care s-a declarat îngrijorată de modificările la codurile penale şi că Guvernul Grindeanu a ignorat avertismentul de la Bruxelles.

Potrivit autorului articolului, „intervenţia Bruxellesului consolidează, inevitabil, protestul, care ocupă acum în permanenţă pieţele din Bucureşti şi din alte oraşe mari, în pofida unei ierni grele, cu temperaturi de minus şapte grade ziua“.

„Paralizie instituţională şi un refuz aparent al majorităţii de la guvernare de a încerca orice negociere şi compromis“, descrie La Repubblica situaţia din România, avertizând că „o rezolvare a crizei instituţionale nu se întrevede“.

Mai mult decât atât, observatorii se tem că situaţia se va agrava în continuare, ameninţând stabilitatea din regiune şi din Uniune în ansamblu.

„România este cel mai mare stat balcanic şi, din punct de vedere demografic, economic, politic, cel mai important membru al UE şi NATO în regiune“, scriu jurnaliştii italieni, care evocă şi creşterea economică importantă a ţării noastre.

„Însă două probleme afectează statul: discrepanţele sociale, cu o sărăcie răspândită care duce la emigraţie şi care a favorizat socialiştii în alegeri, creând dorinţa de mai multă justiţie sociale, şi corupţia, răspândită în special în rândul PSD, cea mai mare din Europa”, încheie cotidianul.

The Associated Press (AP) afirmă că măsurile adoptate de Guvern sfidează „protestele în masă şi avertismentele din partea procurorilor şi preşedintelui, potrivit cărora măsura va submina lupta împotriva corupţiei din ţară“.

Agenţia americană citează un profesor al Open University, Dan Brett, potrivit căruia măsurile „arată că Guvernul este dispus să folosească metode de culise, fără verificări şi echilibre, pentru a se apăra şi promova singur“.

AP precizează că România a fost „lăudată drept un lider regional pentru lupta înverşunată anticorupţie, care i-a vizat pe cei bogaţi şi puternici, însă demersul s-a dovedit lipsit de popularitate în rândul politicienilor“, cu atât mai mult cu cât liderii PSD şi partenerul lor de guvernare, ALDE, sunt vizaţi de acuzaţii de corupţie care le interzic să servească în Guvern.

În privinţa proiectului de lege de amnistie şi graţiere, jurnaliştii AP au discutat cu deţinuţi din închisori, care consideră că schimbările vor fi mai degrabă în beneficiul înalţilor oficiali decât în cel al deţinuţilor de rând.

Zeci de mii de români au ieşit în stradă în România pentru a protesta faţă de ordonanţa de urgenţă adoptată în cursul nopţii de marţi spre miercuri, care dezincriminează unele infracţiuni, inclusiv abuzul în serviciu, în cazul în care prejudiciul este mai mic de 200.000 de lei, scrie The Guardian.

Cotidianul britanic citează critici ai măsurii, care spun că aceasta ar putea face lupta anticorupţie din România să regreseze şi potrivit cărora noi legi ar putea fi adoptate în următoarele zile pentru a erode şi mai mult responsabilitatea miniştrilor. The Guardian menţionează că lupta anticorupţie din ţara noastră a atras numeroase laude pe plan internaţional.

Publicaţia îl citează pe Klaus Iohannis, care a criticat măsurile, dar şi pe Comisia Europeană, care a tras un semnal de alarmă.

„Oficialii guvernamentali au sugerat că legile sunt menite să reducă supraaglomerarea din închisori, însă puţini observatori sunt convinşi de acest lucru, iar mulţi cred că adevăratul scop este să îi ajute pe politicienii condamnaţi sau pe cei anchetaţi să scape de justiţie“, precizează cotidianul britanic.

The Guardian, care descrie România drept „un membru entuziast al UE timp de un deceniu şi un destinatar major al fondurilor europene“, atrage atenţia că ţara noastră este una dintre cele mai corupte din blocul comunitar, în condiţiile în care sute de oficiali au fost condamnaţi la închisoare în ultimii ani, iar peste 2.000 de dosare de abuz în serviciu sunt încă în curs de anchetare.

„Cu acest Guvern mă simt nesigur, iar noua lege care favorizează corupţia este o ofensă enormă şi un atac vizându-ne pe noi, oamenii de rând“, a declarat unul dintre manifestanţi, Alberto Grosescu, citat de ziar.

Autorul articolului afirmă că cei care protestează speră că acţiunile lor ar putea duce încă la schimbare şi anticipează că protestele ce urmează să aibă loc miercuri ar putea fi cele mai mari de după căderea comunismului, în 1989.

Reuters relatează că CSM a anunţat miercuri contestarea ordonanţei de urgenţă emisă de Guvern şi descrisă de critici drept „cel mai mare regres în privinţa reformelor de când a aderat ţara la Uniunea Europeană, în urmă cu un deceniu“.

După manifestaţiile de marţi noapte, agenţia precizează că circa 2.000 de oameni au ieşit în stradă miercuri dimineaţă, strigând „Şobolanii“ şi fluturând bannere pe care scria „Tura de dimineaţă“, după ce Guvernul a adoptat marţi măsurile contestate „într-o şedinţă convocată în pripă“.

Reuters îl citează pe Liviu Dragnea, care a declarat marţi că nu înţelege de ce sunt nemulţumiţi manifestanţii, dar precizează că măsurile vor duce la încheierea procesului liderului PSD şi va fi în beneficiul a zeci de parlamentari şi primari din toate partidele.

Agenţia aminteşte că PSD a obţinut din nou puterea în decembrie 2016, la un an după ce a pierdut-o în urma protestelor izbucnite după incendiul de la clubul Colectiv.

BBC NEWS explică într-un material că decizia CSM de a sesiza Curtea Constituţională reprezintă, „probabil, ultimul obstacol legal în calea Guvernului”.

Agenţia BLOOMBERG scrie că PSD se confruntă cu o opoziţie publică fără precedent faţă de schimbarea codurilor penale. Jurnaliştii pun fenomenul în contextual întregii regiuni, în condiţiile în care există o îngrijorare şi în alte ţări din zonă că „democraţia este ameninţată“. Este cazul Poloniei şi Ungariei, unde criticii spun că independenţa justiţiei şi a presei sunt în pericol. 

„Românii FURIOŞI: Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă ce reduce pedepsele pentru corupţie“, titrează RTL.be. Potrivit televiziunii belgiene, deciziile luate marţi seată „ar putea intensifica valul de contestare faţă de noul Executiv“.

Jurnaliştii belgieni notează că ordonanţa de urgenţă îi va permite lui Liviu Dragnea să scape de proces.

Şi radio-televiziunea elveţiană RTS scrie despre protestele izbucnite în urma ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern. RTS îl citează pe preşedintele Klaus Iohannis, care a avertizat că este „o zi de doliu pentru statul de drept”.

EUOBSERVER anunţă că circa 10.000 de oameni s-au strâns în faţa sediului Guvernului, scandând „hoţii”, „trădătorii“ şi cerând cabinetului să demisioneze, după ce Executivul a „anulat unele reguli anticorupţie, într-o măsură ce le va permite, probabil, politicienilor de drept să evite urmărirea penală“.

Cotidianul New York Times a preluat ştirile date de Associated Press şi Reuters despre măsurile luate de Guvern şi despre proteste.

New York Times face un studiu în legătură cu flagelul corupţiei în România şi cum influenţează acesta viaţa oamenilor.

Cotidianul american <a href="https://www.nytimes.com/interactive/2017/02/01/world/europe/romania-protest-coruptie-guvern-justitie.html?_r=0" target="_blank" rel="nofollow">îşi </a><a href="https://www.nytimes.com/interactive/2017/02/01/world/europe/romania-protest-coruptie-guvern-justitie.html?_r=0" target="_blank" rel="nofollow">îndeamnă cititorii</a>, în special pe cei din ţara noastră, să răspundă la o serie de întrebări despre experienţa lor cu acest flagel.

The Washington Post: În România există de marţi un tip acceptabil de corupţie

Corupţia este, de-acum, de două feluri în România - cea mare, care poate conduce în continuare un oficial la închisoare - şi mai există un tip acceptabil de corupţie, care va conduce doar la o ridicare complice din umeri, comentează Rick Noack în ediţia online de miercuri a ziaruluiThe Washington Post.

Potrivit ziarului, Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, i-a şocat pe observatorii interni şi internaţionali, după ce a adoptat o măsură de urgenţă în vederea dezincriminării penale a abuzului în serviciu soldat cu pagube mai mici de 48.000 de dolari.

Mii de români au protestat faţă de această decizie, pe care au denunţat-o drept o lovitură la adresa luptei împotriva corupţiei cronice, într-o ţară membră UE în care acuzaţii de luare de mită, comerţ cu favoruri şi abuzuri birocratice fac parte din viaţa de zi cu zi, comentează publicaţia.

O ordonanţă va opri anchete în curs şi va împiedica lansarea unor noi anchete. Alta ar putea conduce la eliberarea din închisoare a unor oficiali condamnaţi, scrie ziarul.

În mod oficial, această măsură vizează să împiedice ”supraaglomerarea închisorilor”, scrie WP, care adaugă că potrivit unor date publicate recent de Curtea Europeană a Depturilor Omului (CEDO), o întrăutăţire a condiţiilor de detenţie constituie, într-adevăr, un motiv de îngrijorare.

Însă unii critici acuză Guvernul că foloseşte acest argument al supraaglomerării cu scopul de a justifica graţierea aliaţilor săi politici, scrie publicaţia.

Ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în aceeaşi zi în care liderul PSD Liviu Dragnea a fost judecat pentru abuz de putere, subliniază ziarul. El a fost condamnat deja cu suspendare pentru fraudă electorală, în 2015, în alt caz, ceea ce l-a împiedicat să devină premier. Acum este considerat forţa din spatele măsurii.

Dragnea este politicianul de cel mai înalt rang judecat în prezent, scrie WP, care adaugă că problema de fond este mult mai extinsă, potrivit procurorilor. Peste 1.000 de cazuri de abuz au fost anchetate de DNA în ultimii trei ani, o creştere puternică faţă de anii anteriori, iar abuzurile de putere constituie o treime din anchetele direcţiei.

Washington Post o citează pe Laura Codruţa Kovesi, care a declarat marţi pentru The Associated Press că „această măsură va face lupta împotriva corupţiei irelevantă“.

Între criticii proiectelor se află şi preşedintele Klaus Iohannis, a cărui putere este simbolică. El a deplâns marţi ”o zi de doliu pentru statul de drept (...), care a primit o gravă lovitură de la inamicii justiţiei”, potrivit AP.

„De astăzi înainte misiunea mea este să restabilesc statul de drept. Voi face tot ceea pot pentru a face din România o ţară fără corupţie până în ultima zi a mandatului meu“, a promis Iohannis.

PSD a obţinut 45% din voturile exprimate în alegerile parlamentare din decembrie şi a format o coaliţie cu Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), aminteşte WP, care adaugă că observatori şi-au exprimat imediat după aceea îngrojorarea faţă de planurile partidului, temându-se că premierul nominalizat Sevil Shhaideh - o politiciană puţin cunoscută - avea să fie marioneta lui Dragnea.

În contextul protestelor faţă de dezincriminarea unor abuzuri şi judecării liderului PSD pentru abuz de putere, Dragnea s-a prezentat marţi ca drept o victimă a unei conspiraţii.

„Acest caz se bazează pe mărturii false“, a declarat Dragnea pentru presă.

Şedinţa a fost amânată până pe 14 februarie, însă ordonanţele de urgenţă ale Guvernului fac mai puţin probabilă o condamnare a lui Dragnea, conchide The Washington Post.