Procurorii DNA au clasat dosarul votului din diaspora, la alegerile din 2014

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sediu - sigla DNA / FOTO Mediafax Foto / Marian Ilie
Sediu - sigla DNA / FOTO Mediafax Foto / Marian Ilie

Procurorii DNA au clasat, pe 15 noiembrie, dosarul privind votul pentru alegerile prezidenţiale din Diaspora, la baza deciziei fiind refuzul Parlamentului de a încuviinţa urmărirea penală a lui Titus Corlăţean, cel care la vremea aceea era ministru al Afacerilor Externe, şi decizia CCR în cazul anchetării OUG 13.

Procurorii DNA au dispus clasarea deşi, după cum arată într-un comunicat, „din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetăţenilor români aflaţi în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, şi în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în faţa imposibilităţii de a-şi exercita drepturile electorale”.

Anchetatorii spun că una dintre cauzele care a generat această situaţie a fost cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfăşurat procesul electoral, dar potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale (nr. 68/2017), „o opţiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătăţirea situaţiei exercitării dreptului la vot şi limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activităţi infracţionale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite şi produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative”.

„Un alt aspect care a condus la îngrădirea dreptului la vot al cetăţenilor români aflaţi în străinătate ar fi constituit-o modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secţii de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, şi în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulţi cetăţeni români, şi a participării acestora la procesele electorale anterioare. La data de 21 iunie 2016, prin hotărârea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în legătură cu o persoană, înalt demnitar, membru al Guvernului care avea şi calitatea de senator, faţă de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele menţionate mai sus”, mai precizează DNA în comunicat.

Senatul a refuzat să avizeze începerea urmăririi penale

În mai 2016, DNA solicita Senatului să avizeze începerea urmăririi penale faţă de Titus Corlăţean, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Potrivit unui comunicat al DNA, în contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte.

„Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate. Prin urmare, limitarea accesului la secţiile de votare în străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de acelaşi candidat, în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, arată procurorii DNA.

Cererea DNA a fost respinsă de Senat în iunie 2016, prin votul parlamentarilor PSD, ALDE şi UNPR.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, numărul românilor care s-au prezentat la vot la secţiile din afara ţării a crescut cu 70% faţă de primul tur al scrutinului din 2009.

Mai mult, în spatele acestui procent deja remarcabil, care reflecta practic o medie peste toate secţiile, stătea o realitate chiar mai interesantă: în unele ţări cu comunităţi româneşti bine închegate prezenţa la vot a fost chiar dublă (Marea Britanie) sau triplă (Germania). 

Cum însă Guvernul Ponta nu a făcut eforturi reale pentru a facilita desfăşurarea procesului electoral din diaspora, în ciuda semnalelor pe care le-a putut capta din timp în această privinţă, cozile uriaşe n-au fost decât urmarea firească. La fel - numărul mare de oameni care nu au mai apucat să voteze nici după ore întregi de aşteptare, la fel - viteza cu care au făcut înconjorul lumii imaginile surprinse de fotografi şi cameramani, la fel - frustrarea generală care a culminat în turul doi cu o mobilizare-record.

Dreptul cetăţenilor români ar fi fost vătămat

Procurorii arată că pe de altă parte, „dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat”. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

„Prin aceeaşi conduită, ministrul de externe a cauzat şi o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi în îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetăţenilor români„, arată procurorii anticorupţie.

Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuţiile de serviciu s-a concretizat îndeosebi în:

- nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane

- organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Cererii transmise i-au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite