Procurorii DNA solicită Curţii Supreme ca dosarul „Referendumul” să fie judecat mai repede

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea este acuzat că ar fi fraudat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu
Liviu Dragnea este acuzat că ar fi fraudat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu

Direcţia Naţională Anticorupţie a depus o cerere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care solicită ca judecarea dosarului  „Referendumul” în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat de corupţie, să înceapă mai repede. Termenul actual este stabilit pentru 18 februarie 2014.

Magistraţii Instanţei Supreme urmează să decidă dacă vor schimba data judecării primului teren de judecată.

Liviu Dragnea a fost trimis luni în judecată, alături de alte peste 100 de persoane, în dosarul în care este acuzat că ar fi fraudat referendumul din 2012 privind demiterea preşedintelui. Dacă va fi găsit vinovat de folosirea influenţei sau autorităţii pentru obţinerea de foloase necuvenite Dragnea riscă până la cinci ani de închisoare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale“.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. 

Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor“, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii explică în rechizitoriu modul în care vicepremierul, în calitate de secretar general al PSD, a fraudat rezultatul referendumului prin mai multe modalităţi încercand să obţină peste 60% prezenţă la vot.

Astfel, iniţial Liviu Dragnea ar fi transmis filialelor PSD adrese prin care le cerea să organizeze tombole pentru alegătorii care merg la referendum, un "Summer party”, spectacole, locuri de joacă în apropierea secţiilor şi concursuri cu premii organizate în parteneriat cu presa locală. 

„Folosind toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie, vă solicit: Organizarea în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012. Vă recomandăm ca premiile oferite să nu fie mari ca valoare, dar în număr cât mai mare. ATENŢIE: Participarea la tombolă nu va fi condiţionată de opţiunea alegătorilor cu privire la votul de la referendum, ci numai de participarea lor“, le-ar fi spus Dragnea membrilor filialelor PSD din ţară.

Anchetatorii precizează că posibilitatea de a participa la tombole cu premii sau accesul gratuit la evenimente care presupun în mod obişnuit plata unei taxe, condiţionate de dovada participării la vot, sunt ilegale, însă în acest fel se putea atinge obiectivul politic dorit de partidul din care face partea Dragnea

„În perioada care a urmat, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a continuat activitatea de folosire a influenţei şi autorităţii asupra persoanelor pe care le coordona pentru a obţine creşterea numărului de participanţi la vot prin folosirea de mijloace nelegale“, susţin anchetatorii.

De asemenea, Dragnea ajutat de un angajat al PSD în funcţia de web designer, ar fi creat special pentru acest referendum un sistem informatic complex care permitea schimburi de mesaje tip SMS, dar şi o aplicaţie internet prin care să afle în timp real numărul de votanţi şi modul în care s-a votat în secţiile de votare.

Prin acest sistem informatic Liviu Dragnea ar fi trimis constant mesaje celor implicaţi în organizarea referendumului dând indicaţii pentru a creşte prezenţa la vot. Astfel în urma percheziţiilor informatice, procurorii au descoperit mai multe mesaje telefonice al cărui furnizor era vicepremierul.

Procurorul Papici, victima dosarului pe care l-a instrumentat

La foarte scurt timp de la finalizarea dosarului Referendumul, procurorul general Tiberiu Niţu a decis să-l demită pe  anchetatorul Lucian Papici din funcţia de procuror-şef al Secţiei I din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 

Schimbarea a venit la doar şapte zile de la momentul în care Papici fusese reconfirmat în funcţie de însuşi Niţu şi imediat după ce anchetatorul a finalizat dosarul Referendumul şi a propus trimiterea lui în judecată. În aceeaşi zi, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a reclamat că n-a fost consultată când s-a luat decizia înlocuirii procurorului Papici şi că nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii instituţiei motivele pentru care procurorul general Tiberiu Niţu a decis revocarea acestuia din functie, apreciind că „nu există motive care să justifice“ această decizie. 

Pe de altă parte, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a transmis prin intermediul unui comunicat de presă că demiterile de săptămâna trecută vin ca urmare a unei propuneri a ministrului Justiţiei care în aceeaşi zi a trimis Consiliului Superior al Magistraturii propunerile de numire în funcţii de conducere la Direcţia Naţională Anticorupţie a altor persoane. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite