Cazul de film al activistei turcoaice Oral Nalan, eliberată de justiţia din România după ce fusese reţinută la cererea Turciei

Oral Nalan

Sentinţă Curtea Supremă a decis ieri eliberarea activistei turce Oral Nalan, pe numele căreia Interpol, la solicitarea Turciei, emisese un mandat de arestare preventivă. Deşi în Turcia este condamnată la 30 de ani de închisoare pentru terorism, Nalan a scăpat de arest şi extrădare deoarece Belgia i-a acordat, în 2012, statutul de refugiat.

Activista turcă Oral Nalan (38 de ani) a fost eliberată ieri după aproximativ două săptămâni de arest. Decizia a fost luată de magistraţii Curţii Supreme după ce procurorii şi-au retras contestaţia. Nalan Oral, cu cetăţene turcă, dar având statutul de refugiat în Belgia, a fost reţinută pe 8 iulie la graniţa dintre România şi Ungaria, după ce vameşii români au constatat că pe numele femeii există un mandat Interpol de arestare, emis la cererea Turciei. Femeia este condamnată în ţara sa la 30 de ani de închisoare, sub acuzaţia de terorism.

Apărătorul activistei a explicat ieri de ce procurorii şi-au retras contestaţia. Practic, Poliţia de Frontieră nu ar fi identificat clar documentul de călătorie cu care Nalan a intrat în ţară: „Ea de la început a intrat cu un document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva pentru refugiaţi”. „Din nefericire, autorităţile române s-au confruntat cu un caz neobişnuit şi a fost nevoie de intervenţia Interpol ca şi organizaţie internaţională. Secretariatul general al Interpol a luat decizia de a şterge cazul lui Nalan din baza de date”, a explicat luni avocatul Alin Speriusi-Vlad.

Apărătorul activistei afirmă că Oral Nalan beneficiază de statutul de refugiat, acordat de Belgia, în anul 2012, iar România ar fi trebuit să recunoască această protecţie internaţională. „Această greşeală a costat-o pe clienta mea îndepărtarea de familie, privarea de libertate şi a costat-o rememorarea unor traume. Acest statut de refugiat, recunoscut de Regatul Belgiei, nu este un bilet de loterie, este un statut definitiv care se obţine şi în România, şi în orice stat membru şi semnatar al Convenţiei de la Geneva greu”, a mai precizat Speriusi-Vlad. 

Întrebat ce aşteaptă de la celălalt proces, de extrădare efectivă care urmează să se judece la Curtea de Apel Timişoara pe 31 iulie, apărătorul a arătat că, în mod normal, acest proces ar trebui să înceteze ca urmare a retragerii cererii Parchetului General.

A născut în închisoare

Pe 8 iulie, atunci când a fost reţinută, Oral Nalan venea din Ungaria şi se îndrepta spre Bulgaria, împreună cu fiica sa în vârstă de 10 ani şi cu un grup de prieteni. Oral Nalan a acordat din arest un interviu jurnalistei Daniela Raţiu, blogger „Adevărul”. Ea a povestit că în perioada 2007 şi 2011 a fost închisă în puşcăriile din Turcia unde a fost bătută crunt de gardieni. De altfel, în închisoare a adus-o pe lume pe fetiţa ei, Selma. Oral Nalan a explicat că în Turcia oricine îşi declară o oricât de mică opoziţie devine o ţintă. „Nu văd viitorul. Am crezut că odată cu referendumul se va produce schimbarea, dar nu este nicio schimbare. Dacă nu se unesc toţi cei care sunt împotriva regimului nu există nicio şansă de schimbare. Nu îmi dau seama ce va fi peste cinci ani, peste zece ani, dacă este posibilă o schimbare. E greu de spus”, a spus activista. Cât priveşte religia, aceasta se declară împotriva radicalismului şi spune că, „dacă Daesh reprezintă islamismul, atunci ea nu se poate declara musulmană”. 

Nalan Oral a fugit din Turcia după condamnarea sa, în 2012. În ultimii cinci ani, a trăit la Bruxelles. Potrivit presei din Belgia, ea studiază la o facultate de Informatică şi ar urma să primească cetăţenie belgiană anul viitor. Oral Nalan este activă în mai multe organizaţii kurde din Belgia, inclusiv Casa Poporului Kurd şi Uniunea Femeilor Socialiste (SKB). Autorităţile turce tind să considere că mişcările socialiste kurde au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizaţie separatistă considerată drept teroristă în Turcia, dar şi Uniunea Europeană.

Drepturi similare cu ale unui belgian

„În cazul în care se întoarce în Turcia, ea riscă să fie supusă persecuţiilor motivate de opiniile sale politice”, a afirmat avocatul Olivier Stein. Conform Convenţiei de la Geneva, Oral Nalan are, ca refugiat, dreptul la aceeaşi protecţie consulară a Belgiei ca o persoană de naţionalitate belgiană.

„Am informat România prin canalele noastre diplomatice că Nalan Oral are statut de refugiat în Belgia”, a declarat, în momentul reţinerii activistei,  Didier Vanderhasselt, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Belgiei.

„Decizia este una previzibilă din două motive: o dată, persoana a fost scoasă de pe lista căutaţilor de către Interpol, iar în al doilea rând, având în vedere primul fapt, parchetul nu a mai făcut recurs la prima instanţă care declarase eliberarea ei. Aşadar, decizia a fost luată strict într-un context juridic, fără nicio legătură cu politicul. De fiecare dată când este vorba de expulzarea, extrădarea unui cetăţean vorbim strict din perspectiva legislativă  şi aici contează foarte mult care este apartenenţa persoanei respective. Femeia de origine turcă are statut de refugiat atât în Belgia, cât şi în Grecia, deci două state europene. Astfel, decizia instanţelor din România este una legitimă, fiind luată dintr-o perspectivă mai degrabă internaţională, ci nu cu privire la acordurile pe care  România le are încheiate cu Turcia“, a explicat Iulian Chifu, consultant pe politică externă.

 „Cred că este o decizie înţeleaptă şi sper ca autorităţile române prin Ministerul Public să nu răspundă cererii autorităţilor turce în vederea extrădării acestei activiste de origine turcă. Ştiu că avem un parteneriat strategic cu Turcia, dar nu putem ajunge într-atât de departe încât să răspundem prin arestarea unor oameni care s-au opus regimului opresiv al lui Erdogan“, a completat şi Mihai Burcea, activist în cadrul organizaţiei „Miliţia Spirituală“.

Nemulţumirile Ambasadei Turciei

Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, s-a declarat surprins şi întristat că presa o numeşte „activistă” pe Oral Nalan.

„Am fost surprinşi şi întristaţi să vedem că presa spune că această individă este o activistă, pentru că ea a fost condamnată de o instanţă din Turcia şi nu are nicio legătură cu tentativa de lovitură de stat sau ceva asemănător. Este cu totul altă problemă. Ea este acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă-stânga”, a precizat ambasadorul.