Dosarul „Reţeaua cărnii”. Senatorul Bădălău a luat şpagă în pulpe de pui de la evazionişti. 12 persoane au fost arestate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Angela Nicolae, fost procuror şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe (altele decât PHARE) din cadrul Parchetului General, a fost arestată preventiv, marţi, de judecătorii Curţii Supreme. Potrivit unuia dintre avocaţi, prejudiciul în acest caz a ajuns la 70 de milioane de euro.

UPDATE: Instanţa Supremă a decis cercetarea în libertate a funcţionarului Ilie Traian, fără a-i pune vreo interdicţie. 

De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi au hotărat ca un al doilea funcţionar, Antonio Burlacu, alături de alte nouă persoane, printre care şi liderul grupării, Mahmoud Sleiman Moubarak, să fie cercetaţi în stare de arest preventiv. 

Totodată, Curtea Supremă a decis ca Georgeta Neagu, Camelia Sora şi Petra Gherbezan să fie cercetaţi în libertate, dar cu interdicţia de a nu părăsi ţara.

UPDATE Procurorul Angela Nicolae şi fiul acesteia, Daniel Nicolae, au fost arestaţi preventiv, pentru 29 de zile, în dosarul de evaziune fiscală. 

Cei doi vor fi cercetaţi în stare de arest după ce Instanţa Supremă a admis propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). 

Decizia Curţii Supreme nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Întrucât ordonanţele de reţinere pe numele procurorului Angela Nicolae şi pe numele fiului său au expirat după ora 19.00, cei doi au părăsit sala de judecată, urmând a fi ridicaţi de acasă de către organele de poliţie după primirea mandatelor de arestare.

Procurorul Angela Nicolae a declarat, la plecarea din sediul Înaltei Curţi, că dosarul este „o răzbunare a unei foste asociate şi, totodată, a unei foste prietene a fiului ei, care cunoştea o parte din oamenii de afaceri implicaţi în acest dosar”.

UPDATE Unul dintre avocaţi a precizat marţi, la Curtea Supremă, că prejudiciul din acest caz a fost stabilit de procurori la 70 de milioane de euro.

UPDATE Anchetatorii precizează că senatorul Niculae Bădălău ar fi stabilit în repetate rânduri, la telefon, să se întâlnească cu Elias El-Khoury, unul dintre inculpaţi. Mai exact, senatorul PSD i-ar fi stabilit mai multe întâlniri lui El-Khoury cu persoane care deţin funcţii importante în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu (prefectură, conducerea APIA), judeţ în care se derulează principalele activităţi infracţionale. 

Astfel, în cadrul unei discuţiei telefonice de pe 11 iulie 2013, Niculae Bădălău i-ar fi spus lui El-Khoury că este cu directorul de la APIA şi îl dojeneşte că n-au venit cu actele. 

Conform actelor din dosar în perioada ianuarie – februarie 2013,  S.C. Agrozootehnica S.A. Vedea, societate comercială prezentă în circuitul evazionist, ar mai fi primit de la APIA suma de 2.778.000 de lei. 

Anchetatorii precizează că, din raportul  de constatare întocmit în cauză în evidenţa CEC Bank S.A. SC Agrozootehnica S.A. Vedea ar figura cu contul  prin care, în perioada 01.01.2011 – 07.02.2013, ar fi rulat 2.778.000 de lei. Toţi banii ar fi provenit de la APIA şi ar fi fost destinaţi, în principal, către Elias El-Khoury – 1.452.000 de lei, S.C. Vedea Verde S.R.L – 628.700 de lei, S.C. Avicola Mihăileşti S.A. – 362.600 de lei şi Agenţia Domeniilor Statului – 300.900 de lei.

La nivelul Prefecturii Giurgiu, pe 23 mai 2013, Niculae Bădălău ar fi inermediat întâlnirea dintre Elias El-Khoury, şi prefecta Lavinia Crişu, întâlnire care ar fi avut loc pe 24 mai 2013, în situaţia în care firmele controlate de  El-Khoury erau interesate şi au avut procese cu Agenţia Domeniilor Statului pentru o suprafaţă de 800 de hectare.

De asemenea, la sfârşitul lunii mai 2013, la solicitarea senatorului Bădălău, El-Khoury  ar fi pus la dispoziţia acestuia, prin intermediul lui Adrian Sărăcuţu cu titlu gratuit, 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 de kilograme de ficat de pasăre, produsele fiind ridicate, pe 29 mai 2013, de la un punct de desfacere deţinut de Agroli Group SRL, de către Gabriel Rada. 

Produsele ar fi fost folosite pentru petrecerea organizată de Bădălău la restaurantul său din oraşul Bolintin Vale, judeţul Giurgiu.

Mai mult, senatorul ar fi făcut demersuri pentru angajarea fictivă a Danielei Bărdan (care ar fi secretara la cabinetul acestuia), de la S.C. Avicola Mihăileşti S.R.L unde figura ca angajată, la S.C.  MNG Global Ttrading S.R.L, societate comercială controlată tot de El-Khoury. 

Daniela Bărdan nu ar fi desfăşurat nicio activitate la Avicola Mihăileşti sau la  MNG Global Trading, deşi ar fi primit mai multe sume de bani de la Aurelia Puiu, angajarea acesteia fiind făcută la cererea lui  El-Khoury. 

Demersurile de schimbarea locului de muncă fictiv pentru Daniela Bărdan ar fi fost făcute după efectuarea controlului de pe 28 februarie 2013 de către Garda Financiară - Secţia Ialomiţa, în contextul preluarii activităţii Avicola Mihăileşti de către MNG Global Trading.

UPDATE Potrivit unui comunicat de presă emis marţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în acest caz au fost reţinute, până la ora 15.00, 29 de persoane, iar pentru alte şase s-a luat măsura interzicerii de a părăsi ţara. În plus, alţi 15 învinuiţi sunt cercetaţi în stare de libertate.

Printre persoanele reţinute se numără şi procurorul Angela Nicolae, fiul acestuia, un inspector din cadrul ANAF, Traian Ilie, dar şi şeful serviciului Rambursări TVA în cadrul Direcţiei Generale de Finanţe Publice Ialomiţa, Florin Dănilă.

Potrivit referatului cu propunerea arestării prevenite, din 2010 şi până în prezent, inculpaţii ar fi derulat activităţi infracţionale de constituire, respectiv aderare şi sprijinire a reţelei infracţionale ce vizează producţia şi desfacerea produselor din carne. 

În documentul menţionat se arată că printr-un amplu mecanism evazionist, în cadrul căruia au fost utilizate societăţi comerciale de tip fantomă (adică societăţi comerciale care nu funcţionează la sediul declarat, au asociaţi şi administratori cetăţeni străini, care nu pot fi găsiţi la reşedinţele declarate) inculpaţii ar fi derulat operaţiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Mai exact, în perioada 2010-2013, membrii reţelei ar fi derulat operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit), iar reuşita fraudei fiscale a fost posibilă, precizează anchetatorii, datorită măsurilor de precauţie folosite şi datorită sprijinului oferit de funcţionari fiscali ai statului român.

Mahmoud Sleiman Moubarak, liderul reţelei

În urma anchetei, procurorii au stabilit că liderul grupării de evazionişti este Mahmoud Sleiman Moubarak, asociat unic şi administrator al S.C. Sam Plus International S.R.L Bucureşti. "Acesta a fost principalul organizator al grupului infracţional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpaţii din prezenta cauză, implicaţi în înfiinţarea firmelor fantomă, coordonarea operaţiunilor şi reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale", spun anchetatorii.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, ar fi reieşit că Moubarak ar fi fost asistat în activitatea infracţională a societăţilor fantomă utilizate în circuitul evazionist, de către Mohamed Mahmoud Masri (vărul său), asociat în cadrul S.C. Mondo Land International S.R.L Giurgiu, care ar fi coordonat direct activitatea grupului, în momentele în care Moubarak nu se afla în România. Acesta ar fi ţinut legătura şi i-ar fi îndrumat pe membrii care erau subordonaţi direct acestuia în cadrul reţelei.

De asemenea, Moubarak ar fi beneficiat de sprijinul lui Sorin Cristian Ştefan care i-ar fi asigurat puncte de lucru şi spaţii de depozitare pentru mărfurile achiziţionate prin intermediul societăţilor fantomă. 

Totodată, din probele administrate în cursul urmăririi penale ar fi reieşit că Sorin Ştefan ar fi intermediat legăturile dintre Moubarak şi funcţionari din cadrul ANAF care ar fi efectuat controale fiscale formale asupra societăţilor fantomă şi în favoarea intereselor evazioniste.

Anchetatorii arată că începând din 2010 şi până în prezent, Moubarak ar fi pus la dispoziţia relaţiilor sale de afaceri, circuite formate din zeci de firme fantomă create în vederea diminuării drastice a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, obţinerii de rambursări de TVA, rezultate din livrări fictive de bunuri către state membre UE.

Fiecare membru al reţelei avea un rol bine definit

Procurorii anticorupţie precizează în documentul citat că în acest circuit evazionist ar fi fost implicate zeci de firme „fantomă” la care asociaţi şi administratori au fost cetăţeni români şi străini.

Astfel, Mounim al Zaid Abdul ar fi racolat cetăţeni străini (bulgari, sirieni, irakieni, tunisieni) pe numele cărora au fost înfiinţate societăţi comerciale utilizate în circuitul infracţional. De asemenea, acesta, personal dar şi prin intermediul lui Hussein Zayed (fratele său) ar fi retras în numerar sume de bani obţinute din circuitul evazionist al firmelor fantomă.

Oana Niţă ar fi întreprins demersurile necesare pentru înfiinţarea unor societăţi comerciale în Cipru.

Antonia Laurenţiu Burlacu, El Khoury Elias, Ghaziri Rami, Vasile Corbu şi Georgian Rădulescu ar fi avut calitatea de asociaţi la unele din firmele fantomă, au coordonat operaţiunile comerciale derulate de societăţile fantomă, s-au ocupat de racolarea cetăţenilor români dispuşi să îşi asume calitatea de asociat şi administrator al firmelor de acest gen în schimbul unor sume de bani, au reprezentat societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist cu ocazia controalelor fiscale asumându-şi, în relaţia cu funcţionarii fiscali, identitatea persoanelor ce figurau ca asociaţi şi administratori la societăţile fantomă; au întreprins demersuri pentru ridicarea măsurilor asigurătorii instituite de organele fiscale de control, transferul activelor către alte societăţi comerciale şi continuarea activităţilor infracţionale evazioniste, folosind alte societăţi comerciale, au menţinut legătura cu reprezentanţii autorităţilor fiscale şi de poliţie, acţionând chiar, în baza acestor relaţii, în vederea muşamalizării controalelor la societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist.

El Khoury Elias, El Khoury Charbel, Andrei – Viorel Mardare, El Mahdoun Suheil Rashid, Mohamed Kouli, Adrian Sărăcuţu, Mihail Răzvan Ţigănilă şi alţi patru cetăţeni străini ar fi avut rolul de asociaţi la mai multe din firmele fantomă implicate în circuitul evazionist intracomunitar ce funcţionau pe teritoriul României şi în alte ţări europene şi au fost împuterniciţi pe o parte din conturile societăţilor fantomă, fiind implicaţi în cadrul societăţilor comerciale care preluau activitatea şi activele societăţilor comerciale, asupra cărora se aplicau măsuri asiguratorii după efectuarea controalelor de către organele fiscale şi constatarea faptelor, în aşa fel încât respectivele măsuri să rămână fără obiect.

Traian Ilie (inspector în cadrul ANAF), Florin Dănilă (şef serviciu Rambursări TVA în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Ialomiţa) şi Sorin Cristian Ştefan (cel care intermedia legătura cu funcţionari fiscali din cadrul ANAF a unora dintre reprezentanţii firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, în special a lui Moubarak) ar fi favorizat direct sau prin influenţarea subordonaţilor care desfăşurau verificări fiscale, rezultatul controlului fiscal efectuat la societăţile fantomă pentru a ascunde implicarea lor în circuitul evazionist, prin efectuarea unor inspecţii fiscale formale şi prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale formale (modice). 

Totodată, aceştia îndrumau firmele evazioniste controlate cum să-şi modifice declaraţiile fiscale depuse la Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Slobozia, prin depunerea unor declaraţii rectificative, cu scopul obţinerii restituirilor de TVA, deducerii de TVA în mod ilegal şi ridicării măsurilor asiguratorii.

Rolul procurorului

În perioada 2012-2013, magistratul Angela Nicolae ar fi pretins şi primit, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct şi prin intermediul fiului său, Daniel Nicolae, sume de bani între 2.000 lei şi 5.000 lei de la Ghaziri Rami şi de la un alt învinuit (faţă de care nu s-a pus în mişcare acţiunea penală până în prezent), procurorul „lăsându-i să creadă prin calitatea de procuror şef birou la PÎCCJ, Nicolae Angela Eugenia va putea influenţa obţinerea unor soluţii favorabile în dosarele penale în care erau cercetaţi pentru infracţiuni de evaziune fiscală”.

„Un mod de operare similar, a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela şi în raporturile cu o altă persoană, administrator şi asociat în mai multe societăţi cu profil agricol. Astfel, la data de 28 mai 2013, persoana respectivă a apelat la Nicolae Eugenia Angela care i-a promis că va interveni pe lângă un prim procuror al unui Parchet de pe lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui prieten obţinerea unei soluţii favorabile în dosarul penal în care era cercetat pentru săvârşirea infracţiuni de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi vătămare corporală din culpă. Ancheta penală a fost finalizată, dar nu în sensul promisiunii făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în sensul trimiterii în judecată a persoanei cercetate”, arată procurorii în referatul de trimitere în arest preventiv.

UPDATE Pe întreaga perioadă în care s-a derulat activitatea infracţională, procurorul Angela Nicolae, direct şi prin intermediul fiului săi, Daniel, i-ar fi creat şi întărit convingerea omului de afaceri Rami Ghaziri (administrator la Agroli Group din Crevedia) că are o puternică influenţă  în soluţionarea dosarelor penale în care acesta şi firmele sale sunt implicate şi-i poate determina soluţii favorabile. 

În unele cazuri, ca urmare a refuzului lui Rami Ghaziri de a onora cu promptitudine unele cereri vizând sume de bani cerute de procuror, Eugenia Nicolae i-ar fi transmis acestuia mesaje explicite privind pericolul la care se expune, în situaţia în care nu ar mai beneficia de protecţia oferită de ea în virtutea funcţiei deţinute.

Pe 25 iulie 2013, procurorul ar fi pretins de la Ghaziri, tot prin intermediul fiului său Daniel, sumele de 20.000 de lei lunar şi 3.000 de lei, aceasta din urmă cu explicaţia achitării contravalorii unor reparaţii la autoturismul folosit de fiul său Daniel.

Potrivit unor stenograme aflate la dosar, fiul procurorului Angela Nicoale, Daniel, l-a contactat pe Rami Ghaziri, căruia i-a cerut bani cu pretextul că a rămas singur acasă.

„Bună ziua domnu Rami mama sa descurcat sa ămprumuta la o colegă .ia este ăn katani acum.eu sunt singur acasă si nu mai am bani nici de măncare si tigări eu pe dvs vă consider ca un tată vă roagă mama să-mi dati si mie nişte bani pănă joia viitoare cănd vine  vă rog din suflet să mă ajutaţi si pe mine eu aş putea să ne vedem dacă se poate astăzi,sau măine …………vă rog din suflet ajutatimă si pe mine nu mă lăsati.astept un răspuns de la dvs cât se poate de repede.cu stimă si respect, domnu Rami”.

De asemenea, Daniel Nicolae o sună pe mama sa căreia îi trimite un mesaj în care ăi spune: „Mama săi spui aşa lu doctor să mă ajute la sms care i la-am dat.căl rogi tu mult.astept un răspuns cu ce sms i lai trimis .mersi”.

Anchetatorii au ataşat dosarului şi o stenogramă, de pe 30 iunie 2013, prin care tot Daniel Nicolae îi cere lui Rami Ghaziri suma de 5.000 de lei.

„Bunăseara domnu Rami sunt cu mama lăngă min si vă ăntreabă măine cănd mia-ti spun să vin la dvs să vb ma ăntrebat şi  că vă roagă să o ajutaji şi pe ia cu ce ia-ti promis să plătească si ea cele 2 rate la bancă adică 50000 de milioane vechi”.

Propunerile de arestare preventivă, judecate în trei loturi

UPDATE Propunerile de arestare preventivă pentru 29 de zile vor fi judecate în trei loturi. 

Astfel, procurorul Angela Nicolae şi fiul său, Daniel Nicolae, care sunt acuzaţi de trafic de influenţă, respectiv complicitate la această faptă, vor fi judecaţi de un judecător al Instanţei Supreme, în vreme ce loturile de evazionişti şi funcţionari ai statului vor fi judecate de alte complete ale Curţii Supreme.

Potrivit surselor citate, un lot este alcătuit din 13 persoane, iar celălalt din 14 persoane. În acest ultim lot va fi judecat şi administratorul de la Avicola Crevedia.

În acest caz, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au reţinut 29 de persoane, iar în cazul altor cinci persoane s-a luat măsura interdicţiei de a părăsi ţara.

    

UPDATE Angela Nicolae a fost dusă de procurorii anticorupţie la Curtea Supremă cu propunerea de arestare preventivă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis împărţirea în trei părţi a dosarului de evaziune pentru a fi judecat de trei complete diferite de judecată.

Astfel, în unul dintre acestea va fi judecat procurorul Angela Nicolae şi fiul său, iar în celelalte ceilalţi inculpaţi.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis marţi demiterea procurorului Angela Nicolae. 

„În şedinţa din data de 29 octombrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din funcţia de procuror, începând cu data de 29 octombrie, a doamnei Angela - Eugenia Nicolae, procuror şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe - altele decât PHARE din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa”', se arată într-un comunicat emis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 

Solicitarea de suspendare a fost prezentată Secţiei pentru procurori a CSM de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie. 

Angela Nicolae a fost reţinută luni seara, alături de fiul acesteia, Daniel Nicolae, şi de alte 25 de persoane într-un caz de de evaziune de peste 50 de milioane de euro. De asemenea, alte cinci persoane au primit interdicţia de a părăsi ţara.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013, Daniel Nicolae, cu acordul, susţinerea şi implicarea mamei sale, ar fi cerut, în numeroase rânduri, şi ar fi primit diferite sume de bani de la doi dintre învinuiţii cercetaţi în dosarul evaziunii, lăsându-i să creadă că, prin calitatea de procuror şef birou la PICCJ, Angela Eugenia Nicolae va putea influenţa obţinerea unor soluţii favorabile în dosarele penale în care erau cercetaţi pentru infracţiuni de evaziune fiscală.

Astfel, arată DNA, în perioada 2012-2013, Angela Eugenia Nicolae ar fi pretins şi primit de la învinuiţi, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct şi prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei şi 5.000 de lei.

„Un mod de operare similar, a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela şi în raporturile cu o altă persoană, administrator şi asociat în mai multe societăţi cu profil agricol. Astfel, la data de 28 mai 2013, persoana respectivă a apelat la Nicolae Eugenia Angela care i-a promis că va interveni pe lângă un prim procuror al unui Parchet de pe lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui prieten obţinerea unei soluţii favorabile în dosarul penal în care era cercetat pentru săvârşirea infracţiuni de conducere sub influenţa băuturilor alcoolice şi vătămare corporală din culpă. Ancheta penală a fost finalizată, dar nu în sensul promisiunii făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în sensul trimiterii în judecată a persoanei cercetate”, mai susţin procurorii anticorupţie.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat, luni, că a încuviinţat, la cererea DNA, percheziţia domiciliară şi a biroului, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului Angela Eugenia Nicolae.

Suspecţii din acest caz acţionau în domeniul cărnii

Una dintre cele mai mari reţele infracţionale care viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, a fost destructurată luni de procurorii anticorupţie. 

Ancheta vizează activitatea a peste 100 de firme româneşti şi străine, printre persoanele implicate numărându-se şi un procuror cu funcţie de conducere din Parchetul General, dar şi senatorul PSD Niculae Bădălău. Ambii sunt acuzaţi că ar fi făcut parte din palierul de protecţie al grupării de evaziune fiscală. Prejudiciul estimat în acest caz este de peste 50 de milioane de lei.

Luni, încă de la primele ore ale dimineţii zeci de procurori sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii, dar şi de ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală, precum şi de mascaţii Jandarmeriei şi cei ai Poliţiei Române au descins la sediile a 160 de firme din Bucureşti şi din judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa. 80 de persoane au fost duse la sediul DNA pentru a fi audiate, iar până seara aproape 60 erau deja puse sub învinuire. 

Potrivit anchetatorilor, persoanele suspectate foloseau firme-fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive. Membrii grupării de evaziune aveau atribuţii delimitate: unii se ocupau de înfiinţarea firmelor-fantomă, alţii racolau străini şi români care, în 

schimbul unor sume de bani, să fie asociaţi sau administratori la aceste societăţi, iar alţii luau legătura cu funcţionari ANAF, pe care îi mituiau pentru a nu face controale la firmele agreate.

În cadrul grupării mai erau şi persoane care se ocupau de întocmirea documentaţiei contabile pentru operaţiunile comerciale realizate de firmele-fantomă, dar şi cele care coordonau operaţiunile de transport şi menţineau legătura cu şoferii şi cu reprezentanţii firmelor beneficiare.

„Membrii grupării urmăreau în principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat. Cu alte cuvinte, evazioniştii omiteau să-şi declare veniturile pentru a scăpa de taxele aferente acestora. Mai mult, printre impozitele şi contribuţiile pe care totuşi le-au plătit aceştia şi-au declarat sume care de regulă se primesc înapoi (cum ar fi TVA), astfel că în final au avut numai de câştigat de pe urma acestora”, au explicat anchetatorii. 

Procurorii susţin că membrii reţelei au derulat şi “operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice”, în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, pentru a nu plăti TVA şi impozit pe profit, folosind în acest scop mai multe societăţi comerciale pentru reducerea masei impozabile. “Astfel, aceştia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare şi menţionau, tot fictiv, că operaţiunile ar fi fost susţinute şi prin realizarea de tranzacţii bancare în «buclă» . În realitate, operaţiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăţilor în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea iniţiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor”, mai spun anchetatorii.

Astfel că, prejudiciul de 50 de milioane de euro adus statului reprezintă impozit pe profit şi TVA neachitate, precum şi TVA rambursat prin declararea de operaţiuni fictive în perioada 2011-2013, mai arată procurorii.

Susţinuţi de un procuror şi de un senator

Înainte de a declanşa acţiunea de luni, anchetatorii au cerut aviz Consiliului Superior al Magistraturii pentru percheziţionarea locuinţei şi biroului procurorului Angela Nicolae, şefaBiroului de Relaţii Internaţionale şi Programe – altele decât Phare din Parchetul General, care este suspectat de trafic de influenţă după ce ar fi favorizat reprezentanţii unor firme cercetate în acest dosar. De asemenea, membrii CSM au încuviinţat, în cazul în care se impune, şi reţinerea magistratului. 

De comiterea aceleiaşi infracţiuni este acuzat şi senatorul PSD Niculae Bădălău. De altfel, acesta a şi fost informat luni că este urmărit penal pentru că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA. Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, societatea comercială în favoarea căreia a intervenit Bădălău a primit de la APIA 2.778.000 de lei, sumă care ar fi fost folosită de firmă în circuitul evazionist, şi nu în scopul pentru care banii fuseseră alocaţi. Procurorii susţin că, în schimb, firma implicată în circuitul evazionist i-ar fi dat gratis senatorului produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.

„În plus, Niculae Bădălău ar fi făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una dintre societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist. Astfel, deşi aceasta nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul societăţii comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată şi a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată“, susţin anchetatorii.

Bădălău a confirmat luni că i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile. “Acuzaţiile sunt că am rugat-o pe doamna prefect să primească un om de afaceri în audienţă şi pe directorul de la APIA, de asemenea, să primească un om de afaceri. Cred că e vorba de persoane diferite şi, sincer, nu vă pot da tot numele, dar se pare că unul dintre ei este implicat în dosarul de corupţie“, a spus senatorul.

Întrebat dacă a facilitat astfel de intervenţii şi în cazul altor oameni de afaceri, senatorul a exclamat de trei ori „Sigur că da!“, arătând că „e normal să prezinţi interesele celor ce m-au ales“.

Procurorii fac demersuri pentru identificarea bunurilor celor cercetaţi în acest dosar pentru a pune sechestru pe ele în vederea recuperării prejudiciului de 50 de milioane de euro.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

STENOGRAME Dosarul "Reţeaua cărnii". Fiul procurorului Angela Nicolae: "Vă rog din suflet, ajutaţi-mă. Eu sunt singur acasă şi nu am bani de mâncare şi ţigări"

Angela Nicolae, procuror şef la Parchetul General şi fiul ei Daniel sunt acuzaţi de trafic de influenţă în dosarul în care este anchetată cea mai mare evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 70 de milioane de euro. În referatul prin care cer arestarea preventivă a celor doi, anchetatorii arată cum magistratul şi fiul ei cereau fără jenă mită administratorilor de firme pe care pretindeau că-i protejează.

Peste 20 de persoane reţinute într-un caz de evaziune de peste 50 de milioane de euro. Printre acestea, un procuror de la Parchetul General

27 de persoane au fost reţinute, luni seară, de procurorii anticorupţie într-un caz de evaziune de peste 50 de milioane de euro. Printre acestea, se numără şi procurorul de la Parchetul General, Angela Nicolae şi fiul său. Senatorul PSD Niculae Bădălău a fost sub învinuire fiind acuzat de trafic de influenţă.

Procurorul Angela Nicolae şi fiul acesteia, reţinuţi în dosarul evaziunii de 50 de milioane de euro

Procurorul Angela Eugenia Nicolae, de la Parchetul instanţei supreme, şi fiul acesteia, Daniel Nicolae, au fost reţinuţi, luni seară, în dosarul evaziunii fiscale de 50 de milioane de euro, fiind acuzaţi de trafic de influenţă, respectiv complicitate la această infracţiune.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite