Programul de dotare a Forţelor Navale cu submarine prinde contur. Ce nave ar putea primi Marina Militară

Contestat sau considerat chiar şi imposibil de realizat, programul de dotare cu submarine al Forţelor Navale Române merge înainte cu paşi repezi. Concret, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a anunţat că în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi în Parlament va fi prezentat un document care va sta la baza realizării unui "program major de înzestrare" pentru Forţele Navale din România.

"Am revenit din Grecia, (...) am vizitat acolo, printre altele, şi facilităţile de producţie ale Republicii Elene pentru submarine (...) Am văzut că se poate dezvolta acest program şi, prin urmare, vom da drumul şi noi acestui nou program de înzestrare. Asta înseamnă că suntem aproape gata cu solicitările Marinei, transcrise desigur într-un document, pe care o să-l ducem, conform procedurii legale, spre aprobare în CSAT şi în Parlamentul României, astfel încât acesta să poată să devină un program major de înzestrare pentru Forţele Navale din România", a declarat Fifor. Potrivit ministrului Apărării, acest program de înzestrare va fi eşalonat. 

“După ce Parlamentul şi CSAT vor aproba programul major de înzestrare, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) va putea lansa efectiv procedura de achiziţie care va fi una asemănătoare cu cea care este în curs, de dotare cu navele de tip corvetă multifuncţională”, a declarat pentru “Adevărul” analistul militar Aurel Cazacu.  

Specialistul consideră că oportunitatea lansării acestui program major de înzestrare nici măcar nu trebuie pusă în discuţie. “Programul de dotare cu submarine este necesar numai dacă observăm în ce ritm se înarmează şi care este atitudinea lui Putin. Cetăţenii României trebuie să fie conştienţi că Armata se înarmează pentru siguranţa lor”, a precizat Aurel Cazacu

Oricum, responsabilii Forţelor Navale au analizat ce tip de submarin este mai potrivit pentru România. Dacă se are în vedere preţul şi se analizează performanţele, marinarii români au mari şanse să primească nave de concepţie germană (Tipul 214), submarine care au ajuns, în diverse variante, în dotarea unor forţe navale cum ar fi cele ale Germaniei, Greciei sau Turciei, Italiei, Portugaliei sau Coreei de Sud. Ar mai fi şi variantă olandeză, operată în exclusivitate de Royal Netherlands Navy, dar aceste nave nu se mai fabrică din 1992.

Cum Forţele Navale Române au nevoie de trei submarine operative,  care vor avea drept misiune principală descurajarea convenţională semnificativă a unor intenţii agresive din partea unei flote militare aparţinând unui stat deloc amical, MApN poate scoate din visterie pentru aceste nave în jur de 1,5 miliarde de dolari.

Dotare şi performanţe

Orientativ, submarinul german de Tipul 214 conceput de Howaldtswerke-Deutsche Werft GmbH (HDW) este unul cu un sistem de propulsie independentă de aer, care utilizează celule de combustie cu hidrogen cu membrană electrolitică Siemens. 214 se poate scufunda până la 400 de metri şi asigură autonomia echipajului – compus din 27 de militari, dintre care cinci ofiţeri - timp de 12 săptămâni. Acest tip de submarin are o lungime de 65 de metri fiind dotat cu 8 tuburi de torpilă, pentru care sunt ambarcate 16 torpile.

Nava este echipată cu un sistem integrat de comandă şi control al armamentului furnizat de Kongsberg Defense & Aerospace din Norvegia sub denumirea comercială MSI-90U.

Submersibilele  Tip 214 au şi capacităţi de luptă împotriva elicopterelor antisubmarin fiind dotate cu rachete IDAS.  Concepute pentru a proteja împotriva elicopterelor antisubmarin, acestea poate fi lansate cu succes chiar prin tuburile de torpile ale submersibilului, în timp ce acesta este scufundat.

EADS Systems & Defense Electronics şi Thales Defense este responsabil de dezvoltarea sistemului de luptă electronică, iar ATLAS Elektronik şi ELAC au conceput sistemului de combatere a torpilelor TAU 2000.

Periscopul navei este Zeiss Optronik cu sistem de măsurare optică, termoviziune şi sistem de poziţionare globală. Periscoapele mai sunt echipate şi cu un telemetru cu laser.

Sistemul de propulsie combină un sistem convenţional compus dintr-un generator diesel cu baterie de plumb şi un sistem de propulsie independent de aer (AIP), folosit pentru un marş foarte silenţios.

Construite în România

Turcia, Grecia şi Coreea de Sud şi-au construit aceste submarinele  în şantierele navale proprii, compania germană furnizând know- how-ul şi specialişti care au supravegheat procesul de producţie. Exact aceeaşi strategie vrea să pună în practică şi MApN, ministrul Mihai Fifor considerând că în acest fel o parte din banii daţi pentru dotarea Armatei se întorc în ţară, iar ulterior mentenanţa se va face foarte uşor de către specialiştii care au construit efectiv navele. Şi piesele de schimb vor fi mai uşor de găsit pentru că aceastea vor fi integrate deja în producţia autohtonă.

Care este rivalul ruşilor

Submarinul de Tipul 214 poate fi comparat cu cel rusesc de clasă Amur, care este unul dintre cele mai recente modele de submarine ruseşti. “Amur dispune de un sistem stealth îmbunătăţit acustic, sisteme noi de luptă şi o opţiune pentru propulsia independentă de aer. Navele noi sunt a patra generaţie a familiei de submarine Kilo. Submarinul Amur are 58,8 metri lungime, o autonomie de acţiune pentru  45 de zile, patru tuburi de torpile şi 16 torpile la bord”, a declarat cu ceva timp în urmă pentru “Adevărul” analistul militar Ion Petrescu. Acest tip de submarin rusesc se poate scufunda până la 250 de metri.