RAPORT. Cum a dispărut lupta anticorupţie în România. Suntem pe penultimul loc în UE

Combaterea corupţiei în România FOTO: Arhivă

Raportul Transparency International cu privire la percepţia corupţiei în anul 2019 plasează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană, cu doar un punct peste Bulgaria, cu un scor la nivelul anului 2012.

România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, arată ultimul raport al Transparency International cu privire la percepţia acestui fenomen. Ţara noastră îşi continuă trendul descendent din ultimii doi ani, înregistrând o cădere semnificativă, până la nivelul înregistrat în anul 2012. Este un regres important, similar cu cel înregistrat de Polonia, un alt stat Est-european cu probleme în ceea ce priveşte independenţa justiţiei. 

„Cu siguranţă concluziile acestui raport nu surprind pe nimeni. Deşi ideea de metodologie de măsurare a percepţiei unui fenomen poate părea seacă, adevărul este că în ultimii ani am trăit o poveste neschimbată. În mod clar lupta împotriva corupţiei s-a mai domolit, iar percepţia de afară, unul din compozitele pe baza cărora se face acest clasament, este corectă în această privinţă. Faptul că ţara noastră obţine un scor similar anului 2012, poate fi explicat printr-un paradox, amintit de cei de la The Economist într-o analiză asupra activităţii DNA de pe vremea doamnei Kovesi. Aceştia arătau că putem avea un grad ridicat de corupţie la nivelul percepţiei şi atunci când ridici preşul şi te apuci să faci curat. Când pentru prima oară vezi câtă corupţiei este. Altfel, faptul că în ultimii ani nu am mai avut nici măcar o mimă proastă a luptei anticorupţie este revelator. A menţionat vreodată fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, tema luptei anticorupţie? Lucrurile pot părea triviale, dar percepţia unui fenomen are efecte concrete. Există o corelaţie directă între percepţia gradului de corupţie a unui stat şi nivelul investiţiilor străine”, este de părere Elena Calistru, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens.

„Din păcate lupta anticorupţie a fost îngreunată că urmare a antireformelor vizând justiţia. În mod firesc, încrederea în justiţie şi speranţa în lupta împotriva corupţiei au avut de suferit. Faptul că suntem la coadă clasamentului e ruşinos. Cert este că DNA trebuie revitalizat, iar corupţia combătută fără compromisuri şi la toate nivelurile”, a declarat şi judecătorul Cristi Danileţ.

Recomandările pentru România a Transparency International

Raportul Transparency International reiterează o serie de principii binecunoscute în ceea ce priveşte buna guvernare. Este subliniată necesitatea „consolidării independenţei faţă de factorul politic pentru sistemele de control şi echilibru, precum şi promovarea separării puterilor în stat”, şi „elaborarea de mecanisme care să respingă orice tratament preferenţial în alocarea resurselor şi prestarea serviciilor publice”. 

În ceea ce priveşte cazul specific al ţării noastre, Tranceparency International subliniază că succesul luptei împotriva corupţiei este „direct legat de instituţii puternice şi stabile în ansamblul lor, independente, de lideri responsabili şi cetăţeni implicaţi în viaţa comunităţii locale, care să sancţioneze derapajele”.

În plus, ca un element de noutate, organizaţia non-guvernamentală trece în vedere două aspecte mai puţin dezbătute: influenţa grupurilor de interese asupra legislaţiei şi corupţia din mediul privat. Astfel este notată importanţa „restabilirii încrederii în mediul de afaceri, prin propunerea unei agende de reformă care să promoveze standarde de integritate în mediul de afaceri”, prin promovarea unor proiecte „în care reprezentanţi din sectorul de business, sectorul public şi organizaţii neguvernamentale să acţioneze împreună pentru promovarea unui mediu de afaceri integru”. La fel este recomandată înfiinţarea unui Registrului Naţional de Conformitate, ca mecanism pentru  creşterea transparenţei administrative şi reducerea corupţie în administraţia publică.

„Direcţia Naţională Anticorupţie a instrumentat recent o serie de cazuri de corupţie în mediul privat, cum a fost cazul Oracle. Însă, în ţara noastră, spre deosebire de ţările avansate, occidentale, astfel de cazuri succintă totuşi un interes mai scăzut, cel puţin din partea publicului. Pe de o parte în mediul privat, care evident că nu este imun fenomenului de corupţie, există totuşi un set mai clar de bune practici – cum a arătat recentul autodenunţ al celor de la BRD care s-au autodenunţat pentru faptul că au dat mită să primească mai repede banii pe concediile medicale. Iar, pe de altă parte, acest aspect suscită un interes mai scăzut în societăţile un corupţia din administraţia publică rămâne endemică”, susţine Elena Calistru.