Raportul Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi natural din 2009

RAPORTUL INTEGRAL

"Echipa de arheologi de la Universitatea din Toulouse care a cercetat galeriile din Muntele Cârnic de la Roşia Montană a constatat, pe baza analizei cu C14, că o parte din lemnul descoperit aici datează din perioada dacică. Totuşi, nici o localitate preistorică sau dacică nu a fost încă identificată în zona auriferă133"

"A mai rămas acum un patrimoniu arhitectonic, care cuprinde 41 de monumente înscrise în Lista monumentelor istorice şi alte numeroase construcţii valoroase, doar întâmplător neprotejate direct prin lege. Toate acestea se află în pericol de a dispărea definitiv dacă actualul proiect de exploatare a aurului va fi aprobat. Faptul este cu atât mai scandalos, cu cât întreaga Roşie Montană este înscrisă, conform Legii 5/2000, pe Lista monumentelor de valoare excepţional"

"Faima localităţii se datorează în primul rând galeriilor antice unice în lume prin frumuseţea şi complexitatea lor, în care, în sec. XVIII şi XIX, au fost găsite celebrele tăbliţe cerate ce constituie unul dintre izvoarele dreptului roman."

"Nu este de mirare că 1038 dintre cele mai prestigioase instituţii ştiinţifice şi dintre cei mai renumiţi specialişti din lume, cărora li s-au adăugat 50 de arheologi români, au protestat în mod public împotriva proiectului care ameninţa cu distrugerea vestigiile istorice de la Roşia Montană."

"Un sit arheologic unic în România şi Europa, o aşezare cu tradiţie istorică şi arhitecturală, un peisaj cultural de mare valoare, o secvenţă a memoriei istoriei naţionale şi a reflectării multiculturalismului se află sub spectrul distrugerii."

"Din păcate, fiind vorba despre o zonă defavorizată din punct de vedere socio-economic, argumente parţiale, centrate pe obţinerea beneficiilor economice, se conjugă cu disponibilitatea administraţiei de a face uitate obligaţiile legate de apărarea patrimoniului naţional în favoarea beneficiilor materiale de moment."

"Cazul Roşia Montană exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran134. Pe plan internaţional, demararea proiectului de exploatare a aurului (aflat deocamdată în stare de suspendare) va arăta că statul român nu îşi respectă propriile legi şi cu atât mai puţin angajamentele internaţionale în numele unei investiţii economice prezentate în mod abuziv drept unica variantă pentru o dezvoltare durabilă."