Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Preşedintele Traian Băsescu lasă deschisă dezbaterea despre Unirea României cu Moldova într-un stat federal

100
13 May 2014 09:24:45
Marius Diaconescu
Traian Băsescu la Adevărul Live FOTO Eduard Enea
Traian Băsescu la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

În timpul unei emisiuni Adevărul Live l-am întrebat în direct pe preşedintele României, dl. Traian Băsescu, despre oportunitatea discutării în spaţiul public despre Unirea României cu Moldova într-un stat federal. Domnul preşedinte a răspuns foarte diplomat, la prima vedere rezervat, dar cu mesaje foarte clare despre procesul de Unire.

Iată transcriptul discuţiei:

Marius Diaconescu: „Domnule preşedinte, Dumneavoastră aţi reuşit să aduceţi în spaţiul public o discuţie reală despre Unirea Moldovei cu România, ceea ce este într-adevăr un merit, pe care istoricii îl vor constata la momentul potrivit. Însă cred că ar trebui să depăşim discursul sentimental spre chestiuni mai pragmatice, de exemplu să ne punem întrebarea: instituţional cum va fi posibilă această Unire. Şi de aceea îmi permit să vă lansez o provocare vis-a-vis de procesul de Unire şi din perspectiva istoricului, pentru că un istoric înţelege poate altfel lucrurile. E drept, un istoric unionist convins. Cred că cea mai bună variantă, pe care va trebui să o discutăm la momentul oportun, ar fi realizarea unei federaţii între România şi Moldova, o federaţie, un stat federal în care practic Moldova îşi păstrează cea mai mare parte a atributelor statalităţii sale cu excepţia externelor, apărării şi poate moneda unică. Credeţi că o discutare a acestei variante de Unire, o aducere în spaţiul public a acestui subiect, ar contribui la apropierea momentului în care să facem această Unire?”

Traian Băsescu, în dialog cu istoricul Marius Diaconescu despre unirea României cu Moldova într-un stat fedral

Traian Băsescu: „Bună ziua! Vă mulţumesc pentru întrebare, o întrebare extrem de dificilă pentru un preşedinte în funcţie şi poate o să înţelegeţi din răspunsul meu că există nişte bariere pe care nu le voi trece. Însă m-am declarat unionist aşa că nu o să-mi neg această abordare vis-a-vis de Republica Moldova. Pentru a discuta despre refacerea, nu integrală, a României Mari, dar pentru a discuta despre Unirea cu Republica Moldova, trebuie să plecăm de la două premise pe care, sunt convins, Dumneavoastră ca istoric le înţelegeţi perfect. În momentul de faţă în România 75-80% din cetăţeni sunt pentru Unire, în Republica Moldova doar 20% din cetăţenii Republicii Moldova sunt pentru Unire. Deci din acest punct de vedere Unirea nu ar avea un suport popular. Ceea ce nu înseamnă că România nu trebuie să facă tot ce ţine de ea pentru ca acest suport să crească. Am început să facem de câţiva ani. După cum bine ştiţi sunt 5500 de burse. Acordăm cetăţenia celor care au pierdut-o fără voia lor şi familiilor lor până la gradul 3 sau 4. Încercăm interconectarea energetică. Nu o facem cu suficientă viteză, dar o facem. Încercăm să asistăm Republica Moldova în procesele de a se îndrepta către Uniunea Europeană, fie că vorbim de dreptul de a circula fără vize, care s-a întâmplat deja, fie că vorbim de asocierea la Uniunea Europeană şi Acordul de liber schimb. Eu nu consider că sprijinirea Moldovei să se îndrepte către Uniunea Europeană, sigur lucru care nu s-ar putea face fără voinţa guvernului democratic proeuropean de la Chişinău, deci eu nu consider că acest drum este un drum care ne desparte de proiectul ca la un moment dat să ne unim. Pe ce mizez? Şi v-o spun în modul cel mai sincer. Pe distanţa de la asociere până la accesul, până la intrarea în Uniunea Europeană. România a semnat acordul de asociere în 1993 şi a devenit membră a Uniunii Europene după 14 ani, în 2007. Deci acel drum care îi va apropria pe românii din stânga Prutului de România s-ar putea la un moment dat să-şi găsească soluţia scurtării într-o Unire a României cu Republica Moldova. Dar n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal.”

 

De ce trebuie să discutăm despre Unirea României şi Moldovei într-un stat federal?

Probabil că politicienii consideră că încă nu este oportună discuţia despre modul de realizare a Unirii celor două state româneşti pentru a nu provoca antiunioniştii şi a nu deranja politicienii străini care nu agreează ideea. Însă orice discuţie publică despre Unire trebuie să fie un pas spre Unire. Dacă nu o pot face oficial politicienii, deşi sper ca măcar unii să o discute în spatele uşilor închise, astăzi, în epoca internetului, putem să ne asumăm această răspundere de a aduce în spaţiul public cât mai multe idei şi soluţii pentru a atinge acest deziderat.

Statul modern român a fost conceput după modelul francez ca un stat centralizat, ceea ce a creat întârzieri în dezvoltarea economică regională. Cât de puternic înrădăcinat este centralismul statal s-a văzut în bâlbâiala politicienilor în proiectele de regionalizare. Nu doar interesele de partid sau mai bine zis ale baronilor locali au blocat regionalizarea, cât incapacitatea politicienilor de a proiecta viitorul ţării altfel decât prin decizii centralizate de la Bucureşti. Statul centralizat din România este o piedică în realizarea Unirii.

Moldova a fost în perioada comunistă a ocupaţiei ruse un stat în cadrul federaţiei Uniunea Sovietică. Chiar dacă principalele decizii se luau la Moscova, care avea atribuţii ce depăşeau apărarea şi externele, administraţia regională cu centrul la Chişinău a dus la formarea unei conştiinţe a statalităţii. Pe baza acestei conştiinţe a propriei statalităţi, în 1991 Republica Sovietică Socialistă Moldova şi-a declarat independenţa şi a devenit Republica Moldova. În noul context conştiinţa statalităţii a evoluat, fiind considerată de mulţi moldoveni un bun de care sunt mândri şi pe care vor să îl păstreze. Mulţi moldoveni nu vor Unirea cu România tocmai din cauză că nu vor să piardă această statalitate, având amintirea, bine cultivată de propaganda rusă, a adminsitraţiei centralizate româneşti din perioada interbelică.

Până în toamna anului 2013 nu s-a discutat la nivel oficial despre un proiect de Unire a României şi Moldovei. Politicienii au ezitat să discute public această idee, unii au atins-o cel mult în spatele uşilor închise. Declaraţia publică a preşedintelui României, Traian Băsescu, despre proiectul Unirii a avut ca efect aducerea în spaţiul public a discuţiei. Indiferent de opiniile pro sau contra, discutarea ideii de Unire este un câştig. Pentru ca atât românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi Europa să conştientizeze necesitatea Unirii celor două state româneşti, trebuie să discutăm cât mai des acest proiect, pe toate canalele, nu doar diplomatice, dar şi pe cele media şi ştiinţifice.

Pe fondul acestor discuţii publice despre Unire din ultimele luni a crescut în Moldova numărul celor care sunt deschişi acestui proiect. Ezitările sunt încă multe, dar este important ca să fie cât mai mulţi moldoveni convinşi că cea mai bună opţiune este Unirea. Iar politicienii de peste Prut vor fi nevoiţi să urmeze voinţa poporului.

Unirea nu se va putea realiza fără păstrarea statalităţii Moldovei, deoarece este prea puternică conştiinţa acestei statalităţi. Cred că singura variantă viabilă ar fi realizarea unei federaţii între România şi Moldova. În cadrul acestei federaţii România ar prelua sarcina apărării, compensată prin renunţarea Moldovei la reprezentarea externă. O monedă unică ar fi necesară pentru a nu exista blocaje în dezvoltarea economică. Restul atributelor statalităţii Moldovei, echivalente cu autonomia administrativă, financiară şi legislativă, vor trebui să rămână la Chişinău.

Care ar fi câştigul moldovenilor? Integrarea imediată în Uniunea Europeană, securitatea în cadrul NATO şi acces la fondurile europene.

NATO şi UE şi-au asumat riscul Unirii în momentul integrării României datorită precedentului Germaniei

Trebuie să fim conştienţi că în momentul în care România a fost acceptată în NATO şi în Uniunea Europeană s-au făcut analize de risc de către specialiştii celor două structuri şi sigur, printre riscurile asumate, este şi această Unire a României cu Moldova.

Există un precedent: reunificarea Germaniei. Dacă germanii au avut dreptul să se reunifice într-o singură ţară fără să fie afectat statutul Germaniei în NATO şi Uniunea Europeană, de ce noi românii nu am avea acest drept? Nu trebuie să cerem voie nici Berlinului, nici Moscovei, nici altcuiva! Este dreptul nostru de a trăi într-un singur stat. Trebuie doar să găsim cea mai bună soluţie pentru a ne înţelege noi românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Deocamdată suntem încă în faza declaraţiilor de dragoste şi a ezitărilor celor care caută avantaje. Discuţia în sânul societăţii civile trebuie să evolueze. Trebuie să căutăm soluţii şi să le discutăm, chiar şi cu patimă. Important este să discutăm cât mai mult despre Unire, pentru ca această idee să fie percepută de cât mai mulţi. Unii azi refuză această idee, dar mâine vor avea o altă opţiune.

Cele trei mesaje ale preşedintelui României

Răspunsul preşedintelui României la provocarea unei discuţii despre Unirea într-o federaţie a fost foarte diplomat. Mă aşteptam la acest gen de răspuns, chiar mi-l doream, fiind conştient de limitele declaraţiilor publice ale şefului statului.

În ciuda rezervei afişate la suprafaţă, domnul Traian Băsescu „a scăpat” câteva mesaje importante.

Chiar dacă în acest moment Unirea nu are suport popular în Moldova, „nu înseamnă că România nu trebuie să facă tot ce ţine de ea pentru ca acest suport să crească”. Este un mesaj atât pentru guvernele României, de acum şi din anii următori, cât şi pentru viitorul preşedinte al României. Traian Băsescu lasă o moştenire grea viitorului preşedinte, care, indiferent de culoarea sa politică, va trebui să susţină discursul unionist în spaţiul public şi, mai ales, să persevereze în măsuri pentru creşterea suportului popular unionist în Moldova. Întărirea taberei unioniste în Moldova este în primul rând sarcina României, care trebuie să fie cât mai atractivă pentru moldoveni.

Al doilea mesaj este adresat politicienilor din Moldova, care nu trebuie să îşi facă iluzia că odată semnat acordul de asociere Republica Moldova este ca şi intrată în Uniunea Europeană. României i-au trebuit 14 ani pentru aderare, cu consensul întregului spectru politic. Câţi ani va avea nevoie Moldova pentru aderare, în condiţiile în care comuniştii antieuropeni încă mai au suport electoral? Drumul lung până la aderare, care sigur ar depăşi cei 14 ani ai Românei, poate fi scurtat prin Unire.

Al treilea mesaj important, adresat atât politicienilor, cât şi societăţii civile de pe ambele maluri ale Prutului, este în ultima frază a preşedintelui: „n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal”! Nu ştiu dacă această idee a Unirii într-un stat federal a fost vreodată discutată în spatele uşilor închise, însă e important că preşedintele României nu exclude această idee. Aserţiunea domnului Traian Băsescu „n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal” lasă deschisă analiza acestei variante de Unire, indiferent dacă ea are loc în spatele uşilor închise sau în spaţiul public, de către societatea civilă şi de către politicieni.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Csaba Szabo
13.05.2014, 10:43:04

Sunt multe adevaruri in acest material. 1."Statul modern român a fost conceput după modelul francez ca un stat centralizat, ceea ce a creat întârzieri în dezvoltarea economică regională." Asa este. Pacat ca incepem sa discutam despre asta numai acum, cand au disparut toate orizonturile de viitor, si singura modalitate de a trai mai "european" este munca in strainatate.Daca s ar intoarce cele 3 milioane, am avea somaj 40 la suta. Am fi un stat la pragul falimentului. Oare de ce nu s a discutat despre asta in perioada 1989-2014? De ce s a creat imaginea, ca STATUL CENTRALIZAT ar fi simbolul si garantia unei Romanii Moderne? De ce se intarzie asa mult cu dezcentralizarea? De ce nu se explica populatiei, ce este de fapt dezcentralizarea? Asa, cu mase total subinformate pe aceasta tematica, niciodata nu vom reusi sa facem pasi spre Europa. 2.". În momentul de faţă în România 75-80% din cetăţeni sunt pentru Unire, în Republica Moldova doar 20% din cetăţenii Republicii Moldova sunt pentru Unire". Daca este asa, atunci de ce sugeram populatiei, ca aceasta unire este una cat se poate de reala, actuala? De ce nu se spune maseleor: oameni buni, NOI vrem, Ei nu... Pratic populatia binevoitoare a Romaniei a fost dusa in eroare vizavi de adavaretele dimensii ale acestei legaturi dintre Romania si Rep Moldova. In aceasta derutare a avut un rol esential presa, care publica 80 la suta materiale din Rep Molodova, care sunt in legatura cu unirea, si 20 la suta materiale care reflecta viata cotidiana de acolo. Desi trebuia invers: 80 la suta viata cotidiana, viata reala, multiculturalism, autonomii teritoriale, multilingvism, si 20 la suta tematici cu unire. Acum saracii de oameni stau, si se gandesc: pai era vorba, ca ne unim... Am vazut la televizor, a spus Basescu, toata lumea vrea unire... 3."Mulţi moldoveni nu vor Unirea cu România... având amintirea, bine cultivată de propaganda rusă, a adminsitraţiei centralizate româneşti din perioada interbelică." Administrarea centralizata bucuresteana sta si la baza "franarii" dezvoltarii Transilvaniei (in 10 ani Transilvania ar ajunge la un nivel occidental), aceasta centralizare otraveste convietuirea etnica in Tinutul Secuiesc (autonomia secuilor desfiintata in 1968 este prezentata de Statul Centralizat ca un atac la suveranitate, in loc sa spuna, ca si asta este o forma speciala a dezcentralizarii generale). Aceasta centralizare tine in viata modul de viata SEMIPARAZIT, cvasigeneralizat, care sugereaza oamenilor ca in viata nu trebuie sa ai initiative, nu trebuie sa ai atitudine civica, nu trebuie sa ceri partea ta de munca in dezvoltarea tarii, ci rolul omului de rand este sa stea, sa se uite la televizor, ce spune Statul. In Romania practic se continua tipul de emisiune "revolutia 1989 in direct". Daca se spune la televizor iesim in strada, daca spune ca nu, nu iesim. Datorita centralizarii, practic toata tara este o regiune care vegeteaza, ca plantele. Cand ploua e bine, cand nu - vai vai - nu e bine.Vin sarbatorile (si de stat si religioase) mai bem, mai "merem la tara", ne uitam la meci, si strigam: afara cu ungurii din tara, sau jos cu UE, jos cu cantareata cu barba, "Free Gigi Becali"... Activitati compensatorii peste tot. In lipsa orizonturilor oamenii depun activitati zilnice cu un singur scop: sa "faca ceva" (ca ase e frumos), sa faca miscare (vezi sloganul din TV cu miscarea face bine) si sa treaca timpul pana seara. 4."Trebuie să căutăm soluţii şi să le discutăm, chiar şi cu patimă. Important este să discutăm cât mai mult despre Unire, pentru ca această idee să fie percepută de cât mai mulţi. Unii azi refuză această idee, dar mâine vor avea o altă opţiune." Perfect de acord. Sa discutam. Sa concepem aceasta unire ca o parte speciala a dezcentralizarii Romaniei. Relatii federale, relatii de autonomii culturale sau regionale (vezi Gagauzia), multilingvism, proiecte comune. * Ps. O analiza scurta a acestei "iluminari" spectaculoase a Dlui presedinte: Dvs. stiati de aceste lucruri, dar ati tacut, ati lasat ca ideea dezcentralizarii sa primeasca culori etnice, separatiste, politice si de coruptie (baroni locali).Cu asta ati devenit complice cu aceeia, care dinadins au dus in eroare populatia tarii vizavi de URIASELE AVANTAJE ALE DEZCENTALIZARII, si consecintele catastrofale ale statului de tip francez centralizat. Acum ati iesit la rampa cu adevarul, pentru a cimenta doctrina partidului Dvs. (PMP) si pentru a atrage fostii votanti ai PRM si PPDD (pe linia unirii "calculate") la PMP. Intr adevar, sinteti singurul care are o conceptie cat de cat realistica fata de relatia dintre Romania si Rep Moldova. Din pacate la noi si acest lucru elementar este considerat fantastic, fata de incultura si prostia politica generalizata. Adica: intre orbi, chiorul e rege.

-1 (31 voturi)
Florin Georgescu
13.05.2014, 11:20:21

Daca nu o sbirceai la final cu lauda lui Basescu eram de acord cu ce ai scris...Dar iti dau un + ca esti un tip ok.

-7 (17 voturi)
Eroul Bula
13.05.2014, 11:50:27

"Unirea nu se poate face fara pastrarea statalitatii Moldovei pentru ca e prea puternica constiinta acestei statalitati". Doamne, Dumnezeule, asta-i perla saptamanii! Daca e prea puternica constiinta statalitatii atunci vor ramane stat separat. Ce unire este aia, cu pastarea statalitatii? Noi ne angajam sa asiguram apararea, reprezentarea externa si sa contribuim financiar puternic pentru a sustine moneda comuna pe un teritoriu unde PIB/capita este de 4-5 ori mai mic. In timpul asta atributele administrative, economice si legislative vor ramane la Chisinau. Dumneata ai o minima idee despre cum functioneaza un stat? Adica noi vom baga banii iar in Basarabia se vor organiza si vor functiona dupa cum vrea muschiul clasei politice de acolo. Nu-ti dai seama ca e o tampenie? Daca au constiinta statalitatii puternica, sa ramana separati (nu am inteles cine are constiinta asta: populatia sau politrucii moldoveni) Daca ne unim, legislatia civila si penala, corpul legilor in general, sistemul administrativ si institutiile statului trebuie puse in functiune acolo dupa modelul romanesc, nu facem doua sisteme in paralel, mai ales cand stim ca al lor genereaza saracie si coruptie. Numai trasnai auzim zilele astea.

+5 (9 voturi)
Marius Diaconescu
13.05.2014, 12:32:15

Domnule Erou Bula, Germania este un stat federal format din mai multe state, care au fraiele administrative, financiare si legislative. USA la fel. Sigur stiti si Dvs multe alte exemple. De ce nu s-ar putea uni cele doua state romanesti intr-un stat federal? Doar pentru ca unii dintre noi nu inteleg ce inseamna un stat federal pentru ca suntem ancorati intr-o viziune centralizata despre stat? Un stat federal poate functiona foarte bine daca de la inceput sunt impartite atributiile la nivel central si local. Sa nu uitam ca Unirea nu se va putea face fara compromisuri. Varianta unui stat federal presupune minim de compromisuri, acceptabile de ambele parti. Nu doar Chisinaul trebuie sa accepte aceasta idee, dar si cei din Bucuresti trebuie sa renunte la ideea centralismului. Nu se pune problema destramarii Romaniei in statulete, ci sa unim Romania cu Moldova intr-un stat federal, deci o federatie din doua state. Armonizarea legislativa se poate face in timp, dar nu impusa de Bucuresti, ci dorita de cei din Moldova.

+1 (7 voturi)
gogu58
13.05.2014, 13:18:55

Nu trebuie să cerem voie nici Berlinului, nici Moscovei, nici altcuiva! Chiar asa sa fie ?

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (100)