Record negativ de prezenţă la vot: explicaţii şi previziuni pentru turul II

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar dacă un scrutin întins pe trei zile şi suplimentarea secţiilor de votare a dus la o prezenţă record în diaspora, de peste 675.000 de alegători, prezenţa în ţară a fost la cel mai jos nivel din istoria alegerilor prezidenţiale: doar 8,7 milioane de români au votat, reprezentând 47,77% din totalul celor înscrişi pe listele electorale permanente.

Specialiştii nu găsesc nimic surprinzător în aceste cifre – o campanie searbădă şi dispariţia principalilor factori din spatele polarizării care s-a manifestat la alegerile europarlamentare par să fie explicaţiile cele mai plauzibile pentru noul record electoral negativ stabilit pe teritoriul României.

O campanie ca o după-amiază de duminică

„O campanie fără emoţie, raţională şi lipsită de inventivitate  - exceptând dispariţia lui Dragnea, dezbaterea publică a rămas pe aceleaşi coordonate ca la alegerile pentru Parlamentul European şi, luând în calcul cât de multă importanţă i s-a acordat factorului Dragnea, este surprinzător că prezenţă a fost atât de înaltă şi acum”, a explicat sociologul Barbu Mateescu. Chiar dacă prezenţa la vot din primul tur al alegerilor se înscrie într-un trend istoric, la toate cele 8 alegeri desfăşurate în România în perioada 1990-2019 prezenţa în primul tur fiind tot mai scăzută, strategia de campanie de anul acesta a mai multor candidaţi a avut un impact puternic asupra participării electorale. 

„O parte din principalii candidaţi  - şi în primul rând Klaus Iohannis, au calculat că ar beneficia mai degrabă de pe urma unei perioade de campanie electorală cât mai ştearsă, lipsită de confruntări şi de controverse, decât de pe urma unei campanii agresive. Mai mult, profilul principalilor cinci candidaţi nu era oricum unul potrivit pentru o astfel de campanie, iar după cum am văzut şi la alegerile parlamentare din 2016, care au fost precedate de o campanie similară ce a dus la o prezenţă de sub 40%, participarea electorală e influenţată şi de acest lucru”, este de părere Alexandru Volacu, asistent universitar în cadrul SNSPA, acesta adăugând că un element important este demobilizarea electoratului PSD, Viorica Dăncilă reuşind să obţină doar jumătate din voturile luate de candidatul aceluiaşi partid în 2014.

Trendul de scădere a prezenţei se va resimţi şi-n al doilea tur

Chiar dacă vor exista dinamici electorale diferite în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, cel mai probabil vom fi martori la un nou record negativ – un al doilea tur al unor alegeri prezidenţiale cu cea mai scăzută prezenţă. „Per total, e de aşteptat să existe o demobilizare a votanţilor unora dintre candidaţii care nu au ajuns în turul doi, această demobilizare urmând a fi probabil compensată în mică măsură de persoanele care vor veni la vot exclusiv în turul doi”, a explicat Barbu Mateescu.

„Candidaţii din turul 2 reprezintă cele două poziţii opuse din dezbaterile politice predominante ale ultimilor ani, ceea ce înseamnă că va fi un segment electoral important care va ieşi la vot mai degrabă pentru a vota împotriva unui candidat decât în favoarea celuilalt. Acest tip de electorat nu ar fi avut motive puternice să voteze în cazul unui tur 2 cu Dan Barna şi Klaus Iohannis, caz în care prezenţa electorală ar fi fost cel mai probabil semnificativ redusă. În condiţiile unui tur 2 cu Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis drept candidaţi este mai degrabă posibil, cred, să avem o prezenţă electorală uşor mai ridicată decât în turul 1, dar cu siguranţă sub cea din turul 2 de la ultimele două alegeri prezidenţiale”, subliniază Alexandru Volacu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite