Referendumul magistraţilor la Legile Justiţiei

Aproape jumătate din magistraţii din România contestă proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Peste 3.300 de judecători şi procurori, dintr-un total de peste 7.000, au semnat până acum memorandumul în care cer blocarea pachetului legislativ fără o nouă consultare.

Deocamdată, ministrul Tudorel Toader s-a ferit să spună dacă va ţine cont de părerile magistraţilor, dar în schimb e hotărât să ceară punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia. Magistraţii atrâng atenţia asupra consecinţelor acestor legi.

„Consecinţele adoptării proiectului în forma actuală vor fi înfiorătoare. Mă refer la un aspect mai puţin discutat. Potrivit proiectului, aceeaşi procedură de numire a procurorului general se aplică pentru toate funcţiile de conducere din Parchetul General, DNA şi DIICOT. Asta înseamnă că ministrul va selecta toţi şefii de servicii teritoriale, de la Bucureşti, până la Baia Mare. Aceşti procurori îşi vor face un lobby politic pentru a fi numiţi. Vă daţi seama ce influenţe vor fi atunci? Să luăm ca exemplu DIICOT, care anchetează bandele de interlopi. Dacă oamenii politici locali au legături cu aceste grupări, vor face lobby pe lângă ministrul Justiţiei pentru numirea unui anume procuror. Şi ne vom trezi cu nişte personaje dispuse să facă un compromis. Şi asta la nivelul întregii ţări“, a declarat, pentru „Adevărul“, Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România (APR).

Un referendum informal

La rândul său, Ionuţ Militaru, co-preşedintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), afirmă că ministrul Justiţiei trebuie să ţină cont de părerile magistraţilor. „Ministrul trebuie să remedieze probleme foarte grave. Probabil că va renunţa la câteva idei. Problema e dacă le va remedia doar pe cele care sunt la graniţă sau va ţine cont şi de propunerile CSM şi ale magistraţilor. Dacă numim pachetul ăsta «reformă», trebuie să vedem încotro duce această reformă, ce efecte are. Numărul semnatarilor memoriului se apropie de jumătatea numărului de posturi ocupate de magistraţi. Este, practic, un mic referendum, chiar dacă informal“, spune magistratul.

Pe de altă parte, Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), pare încrezătoare că ministrul Justiţiei va ţine cont de opiniile magistraţilor. „Ministrul a explicat că se lucrează la forma finală a proiectului şi că va lua în considerare şi propunerile magistraţilor. A fost un semnal bun, dar rămâne de văzut rezultatul concret. Strategia noastră este să urmărim proiectul pe tot parcursul legislativ. Vom cere să fim invitaţi la comisiile parlamentare, iar acolo să discutăm pe fiecare amendament, să aducem argumente“, a afirmat magistratul.

Demers colectiv

Memorandumul nu este asumat de niciuna dintre asociaţiile care-i reprezintă pe magistraţi. Liderii acestora spun că demersul a fost unul colectiv.

„În ceea ce priveşte memoriul, nu este la nivel asociativ, nici asumat, nici neasumat. Nu avem o politică de genul acesta în care toţi facem acelaşi lucru. Când avem noi o iniţiativă, au semnat şi membri ai altor asociaţii sau magistraţi care nu făceau parte din nicio asociaţie. Pe partea de memoriu, nu sunt diferenţe de sens, ci mai degrabă de abordare a situaţiei“, a explicat Dana Gîrbovan.

Co-preşedintele FJR, Ionuţ Militaru, spune că ideea memorandumului s-a născut pe un forum al judecătorilor. 

„Memoriul s-a născut pe un forum al judecătorilor, dar nu e asumat de asociaţia noastră. Au semnat magistraţi de la toate asociaţiile. Nu a fost o presiune din partea noastră asupra ministrului Justiţiei, ci o invitaţie la dialog. Vrem să avem discuţii, să avem o formă agreată“, a spus Ionuţ Militaru.

Ultima soluţie, Curtea Constituţională

Magistraţii spun că ar putea cere Curţii Constituţionale să blocheze proiectul ministrului Justiţiei, chiar înainte că Preşedintele României să îl poată respinge atunci când i se va solicita promulgarea.

„Asociaţiile de magistraţi nu au calitatea de a sesiza Curtea Constituţională. Cel mult, pot să ceară asta Avocatului Poporului. Înainte de promulgare, sesizare la CCR poate face Curtea Supremă şi preşedintele României. Demersul trebuie pregătit din vreme. Noi vom solicita actorilor care au calitatea să sesizeze Curtea“, a spus Bogdan Gabor. 

La rândul său, şefa UNJR, spune că intenţionează să lupte cu toate mijloacele, tocmai pentru că miza este prea mare.

„Dacă sunt chestiuni care aduc atingere independenţei justiţiei, atunci sunt deja probleme ce ţin de constituţionalitate. Nu putem sesiza Curtea Constituţională, dar preşedintele Curţii Supreme poate, la fel şi CSM, şi Avocatul Poporului. Este cale lungă până la final. Intenţionăm să rămânem în joc, tocmai pentru că miza este mult prea mare. Noi am dat semnale de deschidere“, a afirmat Dana Gîrbovan.
Nici judecătorul Ionuţ Militaru nu exclude demersurile de constituţionalitate, dar spune că dacă legea va intra în vigoare totul va fi prea târziu.

„Juridic, asociaţiile nu pot face nimic. Dacă legea intră în vigoare, controlul de constituţionalitate va fi a posteriori, deci puţin mai târziu“, a spus co-preşedintele FJR.

Ministrul Justiţiei face pasul înapoi

Determinarea magistraţilor l-a făcut pe ministrul Tudorel Toader să facă un pas înapoi. El nu s-a mai arătat atât de hotărât să păstreze în aceeaşi formă toate articolele criticate de magistraţi. La sfârşitul săptămânii trecute, Toader a anunţat că va ţine cont şi de părerile critice şi se gândeşte să nu mai treacă Inspecţia Judiciară în subordinea sa. În plus, vrea să ceară avizul Comisiei de la Veneţia în problema numirilor din Ministerul Public.

Ministrul a anunţat că, în câteva zile, forma finală a pachetului de legi privind reforma Justiţiei va fi gata, urmând apoi să fie prezentată în Guvern.