REPORTAJ Redeschiderea grădinii istorice Alhambra din Capitală, între aplauze şi controversele privind lipsa aprobărilor de reabilitare FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grădina Alhambra a fost inaugurată pe 26 august printr-un concert Ad Libitul Voices FOTO Alexandra Cheroiu
Grădina Alhambra a fost inaugurată pe 26 august printr-un concert Ad Libitul Voices FOTO Alexandra Cheroiu

Grădină de Vară Alhambra, care face parte din ansamblul fostului Cinematograf Capitol, şi-a redeschis porţile joi seară, după 30 de ani de paragină, printr-un concert de pop-opera bine primit de public. Entuziasmul general a fost umbrit, însă, de o investigaţie apărută în presă chiar în ziua inaugurării.

Vestea readucerii la viaţă a primei grădini istorice din Bucureşti a fost primită cu entuziasm de opinia publică atunci când Asociaţia Culturală „Teatrul Independent Elisabeta“ a anunţat pe 17 iunie că „desfăşoară un proiect de reabilitare“ a clădirii cinematografului Capitol şi a Grădinii de Vară Alhambra, urmând să le repună în funcţiune pentru proiecţii de filme, spectacole de teatru, concerte şi alte evenimente culturale. 

După ani de încercări civile fără reuşită de a reintegra monumentul în circuitul public, Teatrul Elisabeta, prin vicepreşedintele asociaţiei, Petrică Paraschiv, a luat problema în braţe şi în luna iunie a închiriat clădirea cu un avans de 500.000 de lei, promiţând o investiţie de „circa 2 milioane de euro“ pentru recondiţionarea ansamblului „în termen de maxim un an de la semnarea contractului“. 

gradina alhambra foto alexandra cheroiu

 Grădina „Alhambra“, la inaugurarea din 26 august FOTO Alexandra Cheroiu

„Salvatorii“ şi-au pus în cap „apărătorii patrimoniului“

Vara aceasta, la Grădina Alhambra, au început lucrările de igenizare pentru îndepărtarea vegetaţiei care înghiţise spaţiul, refacerea scenei, a scărilor din extremităţi, a terasei, dar şi a intrării dinspre strada Constantin Mille. Pe repede-înainte, grădina a fost amenajată în limita posibilităţilor pentru inaugurarea din 26 august, la care au fost prezenţi în jur de 160 de bucureşteni veniţi să vadă renumitul teatru de vară, dar şi să ia parte la concertul susţinut de grupul Ad Libitum Voices.

În ziua deschiderii, însă, jurnaliştii de Scena9 au publicat un material în care arată problemele legale din spatele acestui proiect. Potrivit informaţiilor obţinute de aceştia, Petrică Paraschiv nu a cerut aprobare pentru demararea lucrărilor, fapt confirmat în urma unor sesizări pe care 112 Patrimoniu, un proiect al Grupului de Lucru Patrimoniu din cadrul Ordinului Arhitecţilor din România, le-a făcut către Poliţia Locală şi Direcţia Generală de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului. Drept urmare, a fost deschis un dosar de urmărire penală pe numele lui Paraschiv. 

Afaceristul şi co-fondatorul Teatrului Elisabeta susţine, însă, că la Grădina Alhambra nu s-a construit nimic, ci s-au făcut reparaţii pentru „punerea în singuranţă a spaţiului“ şi că urmează să obţină aprobările necesare pentru reabilitarea ansambului. Conform declaraţiilor sale, prin deschiderea Grădinei Alhambra s-a dorit „demonstrarea potenţialului acestui spaţiu“ pentru „atragerea de fonduri publice sau private ca monumentul istoric să poate fi reabilitat cât mai curând“.

   

gradina alhambra foto alexandra cheroiu
gradina alhambra foto alexandra cheroiu
gradina alhambra foto alexandra cheroiu
gradina alhambra foto alexandra cheroiu
https

Inaugurare cu pop-opera, dans şi două bis-uri

Invitaţii şi cei care au cumpărat bilete pentru participarea la eveniment au început să apară începând cu ora 19.00 la terasa-restaurant, care dispune de două baruri şi o bucătărie proprie cu specific internaţional, din care sunt pasate comenzile printr-un geam mic ca de ghişeu.

Până la ora 20.30, anunţată pentru începerea concertului, mesele erau în întregime ocupate de spectatori, printre invitaţi numărându-se şi compozitorul Horia Moculescu, regizorul Şerban Puiu, actorul Ştefan Velniciuc, actriţele Alexandra Velniciuc, Tania Popa şi Mirela Stoian.

horia moculescu si alexandra velniciuc foto alexandra cheroiu

Ad Libitum Voices şi-a făcut intrarea pe „Bohemian Rhapsody“ a trupei Queen, interpretată magistral de cei patru membri ai grupului de pop-opera, format din doi tenori, un bariton şi un bas. Au urmat şi alte piese celebre din repertoriul internaţional ca „Vivo per lei“, „That’s amore“, „You raise me up“, „Sway“, „My way“, dar şi şlagăre româneşti ca „Zaraza“, „De-ai fi tu salcie la mal“, „Copacul“, menite stârnescă nostalgii şi să recreeze atmosfera vremurilor de altădată în ton cu spiritul evenimentului. 

Până la finalul serii, artiştii au reuşit să scoată lumea la dans cu piese antrenante, începând de la „Hit the road Jack“, „Let's Twist Again“, „Bella Ciao“, până la „Ai Se Eu Te Pego“. La cererea insistentă a publicului, Ad Libitum Voices s-a întors pe scenă de două ori, iar seara s-a încheiat cu o interpretare acapella a piesei „Can't Help Falling In Love“ a lui Elvis Presley.

gradina alhambra foto alexandra cheroiu
gradina alhambra foto alexandra cheroiu

Grădina cu amintirile tinereţii

Ochii curioşilor au cercetat împrejurimile, declarându-se plăcut surprinşi de aerul interbelic pe care gradina îl păstrează în detaliile arhitecturale ale scenei străjuite de cariatide, amplele stucaturi, iedera care îmbracă zidurile laterale, dar şi de ceea ce au reuşit să realizeze într-un timp scurt noii chiriaşi. 

Patru doamne, aflate la o masă, se bucurau de o binevenită ieşire între prietene. „Foarte tare îmi place ce se întâmplă aici - atmosfera, terasa, muzica“, spune zâmbitoare doamna Marieta, în vârstă de 65 de ani. 

„Eu veneam la Cinema Capitol şi vara se puneau filme aici, la grădină. Era ieşirea prin Sărindar, dar nu am ştiut că a căzut aşa în paragină. Problema sunt ruinele astea de pe lângă grădină, îi strică aspectul“, o completează doamna Mariana. „Dar n-am prins vremea aia cu spectacolele de teatru, chiar interbelică nu sunt“, spune râzând femeia. Îşi aminteşte apoi imediat că aici a văzut „Cielito Lindo“, un film mexican din 1957, dar şi „Winnetou“, western-uri şi filme româneşti. „Nu aveam alte distracţii în vremurile alea. De prin ’65 veneam, aveam 14 ani. Dar după ’89 nu am mai avut nici timp să vin la cinema“, mărturiseşte femeia, în vârstă de 70 de ani.

Deschiderea Grădinei „Alhambra“ a fost primită cu emoţie şi de generaţiile mai tinere. „Ştiam dinainte despre ea şi tot aşteptam să fie renovată şi să se poată ţine din nou spectacole aici. Îmi place atmosfera, păstrează o parte din vibe-ul vechi, pe care noi îl ştim doar din poze“, spune o tânără aflată la masă cu alţi câţiva prieteni.

Întrebaţi dacă lipsa aprobărilor pentru refacerea grădinei îi îngrijorează în ceea ce priveşte siguranţa lor, ei au răspuns: „În niciun caz, e un spaţiu deschis. Poate doar cei de pe scenă, acolo dacă pică ceva... În rest nu.“

gradina alhambra foto alexandra cheroiu

      

Muncitorul care „a făcut toată treaba“, venit să vadă rezultatul

Afară, muzica a reuşit să stârnească curiozitatea trecătorilor de pe Contantin Mille, care s-au oprit în faţa uşilor verzi ce încă păstrează graffiti-ul realizat în 2009 de Alexandru Ciubotariu, cunoscut ca „Pisica Pătrată“. În mijlocul străzii opreşte şi o maşină cu patru persoane, din care coboară grăbiţi doi bărbaţi şi fug să arunce o privire înăuntru, lându-şi soţiile pe bancheta din spate. „Eu sunt muncitorul care a făcut faţada, toată treaba asta“, spune mândru bărbatul. „A fost foarte greu. Era dezastru ce era aici, era o ruină. Am păstrat tot cum a fost înainte, nu am făcut nicio modificare“, a adăugat el, oferind asigurări că oamenii sunt în siguranţă în interiorul grădinii.

Farmecul grădinii ascunde dezastrul din cinematograf

În spatele scenei, stă ascuns de ochii lumii Cinema Capitol. Doar câţiva paşi te despart de imaginea sumbră a decăderii, căci pe îngustul culoar aflat în partea stângă a scenei, poţi ajunge cu uşurinţă în interiorul bătrânului cinematograf, acolo unde atmosfera primitoare se schimbă brusc într-o angoasă rece cu miros de mucegai. 

Câţiva invitaţi au fost conduşi să vadă cu ochii lor starea deplorabilă în care se află în prezent Cinema Capitol, priveliştea fiind una desprinsă parcă din filmele de groază. Printre dărăpănături şi molozul în care e îngropată sala, cu greu îţi poţi imagina că aici a fost cândva un centru cultural de renume.

cinema capitol foto alexandra cheroiu
cinema capitol foto alexandra cheroiu
cinema capitol foto alexandra cheroiu

Grădina Alhambra, de la templu al artei, la ruină

Cu o istorie de peste 100 de ani, Teatrul de Vară „Alhambra“ era considerat în perioada interbelică unul dintre „cele mai luxoase şi elitiste spaţii de teatru şi film din sud-estul Europei“. Proiectat de arhitectul Nicolae Nenciulescu, care a făcut şi planurile pentru Palatul Regal, Teatrul de Vară „Alhambra“ şi-a făcut apariţia pe harta Bucureştiului în 1916, fiind inaugurat cu pelicula „Le voyage dans la lune“ (1902). Este bine cunoscut că la evenimentele culturale organizate aici participau inclusiv regele Carol I, împreună cu regina Elisabeta.

„Unul din amicii mei spunea că dacă n-ar fi fost perioada comunistă, Alhambra ar fi fost „Hollywood-ul“ Bucureştiului sau al Europei. Pe această scenă au cântat Maria Tănase şi Fărâmiţă Lambru, a jucat Constantin Tănase şi tot aici s-a jucat pentru prima dată «Steaua fără nume». Încercăm să refacem acele vremuri, să dăm o fărâmă din timp înapoi“, povesteşte Petrică Paraschiv.

În anul 1948, clădirea a fost nationalizată de către regimul comunist şi în 1960 a primit numele de I.C. Frimu. Fiind grav afectat din cutremurul din ’77, imobilul a trecut prin reparaţii şi modificări care au permis redeschiderea şi funcţionarea cinematografului până după Revoluţie. 

Ansamblul care include cinematograful şi grădina de vară a fost închis în 1991, după ce a intrat în patrimoniu Ministerului Culturii, care îl administrează prin România Film (RADEF), iar de atunci nu s-a mai făcut nicio investiţie în acest spaţiu. Declarată monument istoric în 2004, clădirea a fost lăsată în paragină vreme de 30 de ani, ajungând doar o umbră tristă a ceea ce fost cândva.

image

Intrarea Teatrului de vară Alhambra. Str. Sărindar, construcţie 1916 FOTO Arh. Nicolae Nenciulescu

image
image

Teatru de vară „Alhambra“, mai 1916, FOTO Arh. Nicolae Nenciulescu

Încercări de resuscitare fără mari rezultate

Din 2008, Asociaţia „Save or Cancel“ a început să organizeze în Grădina Capitol o serie de evenimente culturale, cu durata de trei luni, pentru reactivarea grădinii . Apoi, în 2014, timp de trei nopţi, s-a desfăşurat aici evenimentul „Revisiting the garden“, fiind proiectate pe scenă o serie de experiemente video care au animat elementele arhitecturale. Din 2016, „Save or Cancel“ a început o campanie de conştientientizare şi sensibilizare faţă de patromoniul cultural, cu aplicaţie pe Cinema/Teatrul de vară Capitol, pentru a scoate în evidenţă potenţialul de hub cultural independent al ansamblului, făcând apel la idei pentru reactivarea memoriei colective prin reinterpretări democratice ale spaţiului, arată feeder.ro

image

Faţada Teatrul de vară Alhambra înainte de refacere FOTO Alex Iacob, 2017.

Petrică Paraschiv: „Probabil că o să primesc nişte amenzi, dar va hotărî instanţa dacă am făcut ceva împotriva legii“

Pentru a lămuri controversele legate de lipsa autorizaţiilor pentru amenajarea Grădinii Alhambra, am stat de vorbă cu Petrică Paraschiv,  vicepreşedintele asociaţiei „Teatrul Independent Elisabeta“.

petrica paraschiv foto alexandra cheroiu

Cine a venit cu ideea readucerii la viaţă a ansamblului Capitol?

Toată echipa. Întâmplător, directorul artistic al teatrului, Puiu Şerban, este strănepotul unui fost acţionar al acestui stabiliment. Am demarat proiectul în iunie. După ce am semnat contractul, la vreo două săptămâni, am început să curăţăm zona.

Cât de grea este reabilitarea unei clădiri declarate monument istoric?

N-am făcut făcut reabilitare, am făcut o „punere în siguranţă“, i-am dat o faţă şi încă ne certăm pentru că trebuie să luăm şi avize, autorizaţii. Mai devreme, cineva a venit să facă scandal că „unde e autorizaţia?“. I-am explicat că am făcut o igenizare. Erau nişte ferestre, am pus un grilaj, normal, ca să nu se intre. Am găsit aici doi boschetari, stăteau în cele două încăperi din lateralul grădinii, erau nişte uşi de PVC legate cu lanţ. Ar fi trebuit să le las aşa? Nu cred. Am pus ceva care să arate cât de cât bine. Când se va termina proiectarea, se face restaurarea clădirii aşa cum trebuie. S-a făcut deja o expertiză pentru partea care trebuia, aici nu este cazul (n.r.- Grădina Alhambra). S-a început proiectarea, studiul istoric, probabil că toate actele vor fi gata undeva în decembrie. Trebuie să găsim şi bani şi o să ne apucăm de lucrări probabil că prin martie.

De ce v-aţi grăbit să deschideţi grădina atât de repede dacă nu aţi obţinut aprobările necesare?

Aprobările le-am cerut ulterior. Iniţial am făcut curat şi deja cineva a făcut plângere că de ce am făcut. Acoperişul scenei era putrezit şi toată faţada s-a deteriorat din cauza acelui acoperiş prăbuşit. Am pus în siguranţă să nu se mai strice, să nu cadă ceva. A venit poliţia şi mi-a lăsat un proces verbal, nu s-a cerut oprirea lucrărilor, cum au scris cei de la Scena9, dar noi le-am oprit acum până obţinem aprobările. O să mai scoatem doar gunoiul din cinematograf, cred că nu ne pot cere autorizaţie şi pentru asta.

Cât durează să obţii avizele de acest fel de la stat?

Între şase luni şi doi ani. Alhambra împlineşte anul ăsta 105 ani şi am zis să deschidem pentru o lună. Nu facem bani, pentru că a costat foarte mult să o aducem în starea în care o vedeţi. Dar am vrut să deschidem că e o chestie istorică. Foarte multă lume ne-a felicitat. Sunt câţiva care spun „Domne, trebuia să faci şi să păstrezi...“ Îmi spunea astăzi cel care ţipa în stradă că n-am refăcut scările, dar scările erau putrezite. Noi am retezat tot ce era defect şi am înlocuit cu acelaşi tip de material. Şi nu sunt scările din 1916, când s-a deschis. Existau doar nişte scări pe interior pe care comuniştii le-au tăiat. Ei au intervenit, au distrus şi o parte din statuile de pe faţadă. Eu nu am intervenit. Aş vrea să refac statuile şi toate elementele aşa cum au fost în 1916. Trebuie să vedem ce ne dă Ministerul Culturii.

Ce sancţiuni riscaţi?

Probabil că o să primesc nişte amenzi şi am o plângere penală, dar va hotărî instanţa dacă eu am făcut ceva împotriva legii. Legea a fost dată cu un scop: să nu distrugem. S-au făcut tot felul de evenimente aici. Statuile sunt refăcute cu polistiren de cei care au încercat să le refacă. Ele au fost făcute din ciment tencuit. Noi am curăţat doar vopseaua cu nişte acizi speciali şi încercăm să vedem ce putem face în privinţa lor.

În Legea 50/1991 scrie că este nevoie de autorizaţie în toate cazurile ce presupun o intervenţie asupra unui monument istoric, adică: „lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor“.

Dacă vrem să ne gândim la lege, legea 50 spune concret aşa: trebuie să notifice autorităţile competente. Nu scrie că trebuie să obţină, că trebuie să facă... S-au dat diverse ordine, există Ordinul 422 care spune ce avize trebuie să obţii. Nu este o lege. Noi, între timp, am făcut notificări. Certificatul de Urbanism este la semnat, a fost notificată Direcţia de Cultură a Municiupiului Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului... Deci, la momentul ăsta, toată lumea e notificată. Eu n-am spus că nu vreau să ţin cont de legislaţie, dar am spus că îmi doresc să redau bucureştenilor acest spaţiu. 

gradina alhambra foto alexandra cheroiu
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite