Revoluţia transportului public din România. De când vom putea circula cu taxiul electric

România se pregăteşte de electrificarea transportului public. Un proiect de lege prevede că, din 2020, 30% din parcul auto al operatorilor de taxi să fie format din maşini electrice. Reprezentanţii taximetriştilor spun că mai întâi trebuie rezolvată problema infrastructurii de „alimentare verde”.

Nu avem drumuri cum trebuie şi nici staţii de încărcare rapidă pentru maşinile electrice, dar cochetăm cu ideea transportului public ecologic.

După ce au lansat programul Rabla Plus, pentru subvenţionarea achiziţiei de maşini electrice, autorităţile se pregătesc să mai facă un pas către „electrificarea“ transportului în România.

Camera Deputaţilor se pregăteşte să aprobe, în perioada următoare, un proiect de lege privind promovarea transportului ecologic, care obligă societăţile de taximetrie şi toate firmele care furnizeaza transportul public în localităţi ca 30% din toate maşinile pe care le cumpără începând cu anul 2020 să aibă motoare acţionate prin gaz natural, hydrogen sau electricitate.

Proiectul a fost aprobat de senatori anul trecut, dar cu modificarea procentajelor obligatorii pentru transportul cu autovehciule acţionate electric. Camera Deputaţilor este însă for decizional.

„Societăţile cu capital privat care furnizează servicii publice de transport local şi metropolitan sau în cadrul unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, inclusiv societăţile de TAXI, vor achiziona începând cu anul 2020 mijloace de transport călători acţionate prin motoare cu propulsie electrică, tehnologii verzi de tipul Electrice, Hybrid, Hybrid Plug-în, Hydrogen (FCV), motoare cu propulsie pe gaz natural comprimat, motoare cu propulsie pe gaz natural lichefiat şi motoare cu propulsive pe biogas în proporţie de 30% din necesarul de achiziţii viitoare“, prevede proiectul de lege.

Transport ecologic şi la autorităţile publice

De asemenea, legea va obliga toate autorităţile publice din România, de la nivel central şi local (Parlament, Guvern, Primării, Poliţie, etc), ca din viitoarele autoturisme pe care le cumpără, minimum 30% să fie electrice. Prevederile se aplică şi în cazul mijloacelor de transport şcolar.

„Autorităţile publice locale, regiile autonome şi societăţile aflate în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale vor achiziţiona mijloace de transport călători acţionate prin motoare cu propulsie electrică, tehnologii verzi de tipul Electrice, Hybrid, Hybrid Plug-în, Hydrogen (FCV), motoare cu propulsie pe gaz natural comprimat, motoare cu propulsie pe gaz natural lichefiat şi motoare cu propulsie pe biogaz în proporţie de minim 30% din necesarul de achiziţii viitoare. Procentul va fi calculat din totalul numărului de autovehicule achiziţionate într-un an“, se precizează în document.

Punem carul înaintea boilor

Reprezentanţii taximetriştilor spun că autorităţile pun carul înaintea boilor şi că mai întâi ar trebui rezolvată problema infrastructurii. Astfel, dacă reţeaua de încărcare nu va fi dezvoltată, maşinile electrice vor trage pe dreapta.

„E uşor să vorbeşti despre maşini ecologice, dar noi nu avem nici măcar o autostradă cap-coadă după 27 de ani de la Revoluţie. Nu sunt staţii de încărcare cu energie electrică nici măcar în Bucureşti. Punem carul înaintea boilor. Mai întâi să se pregătească infrastructura... Aşa ce să facem dacă luăm maşini electrice? Să mergem cu generatoarele de curent în portbagaj? Se pune probleme şi câte staţii de încărcare vor fi şi unde. Dacă pui două staţii de încărcare la un Peco şi vin 10 maşini, ce facem? Dacă ne vor obliga să avem 30% din parcul auto maşini ecologice înseamnă că sistemul trebuie să fii atât de bine pus la punct încăt să poţi să încarci maşina de oriunde“, a explicat, pentru „Adevărul“, Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România) (COTAR), care reprezintă interesele companiilor de taximetrie.

Acesta mai spune că, pentru a putea investi în maşinile electrice, companiile de taxi trebuie protejate de concurenţa neloială a „piraţilor“.

„Companiile de taximetrie nu sunt împotriva achiziţionării de autoturisme electrice, dar se pune problema fondurilor în momentul de faţă. Cine ne garantează nouă investiţiile? Dacă ne vom lua maşini electrice cine ne protejează de activităţile ilicite de transport persoane? Pirateria în taxi a luat o amploare foarte mare. Dacă vom scăpa de piraterie, companiile de taxi vor putea investi în achiziţia de maşini ecologice. Autorităţile publice pot face asta, pentru că o fac pe banii noştri. iar noi ca să putem să ne plătim în continuare taxele şi impozitele trebuie să fim protejaţi de concurenţa neloială“, a mai spus preşedintele COTAR.

Lucrurile arată bine doar pe hârtie

La rândul său, Augustin Hagiu, fondator ARCA România (Asociaţia Română de Carburanţi Alternativi), afirmă că statul ar trebui să ia măsuri de încurajare a transportului public ecologic şi ar trebui să înceapă cu debirocratizarea.

„Suntem ultimii în Europa în ceea ce priveşte încurajarea achiziţionării vehiculelor prietenoase cu mediul. Tot ce s-a făcut până acum este în domeniul privat. Din partea statului nu a fost niciun fel de sprijin, măcar pentru debirocratizare. Ca să înfiinţezi o staţie de alimentare cu GPL este o adevărată aventură. Statul trebuie să ia măsuri pe partea de încurajare şi pe partea de fiscalitate. A încuraja înseamnă a debirocratiza, a elimina actele şi operaţiunile fără rost prin care trebuie să treacă investitorii. Totodată, este nevoie de un pachet legislativ de tip Programul Rabla aplicat vehiculelor comerciale, dar şi de anumite facilităţi fiscale pentru cei ce investesc în infrastructura verde. Avem nevoie în următorii 5 ani de cel puţin 100 de staţii de încărcare cu GPL“, a explicat Augustin Hagiu.  

Acesta adaugă că autorităţile trebuie să treacă de la faza teoretică a strategiilor şi să ia măsuri concrete.

„Pe hârtie, lucrurile arată bine. La nivelul Guvernului s-a creat un grup de lucru care să analizeze direcţiile care trebuie urmate, să creeze o strategie. Vă spun sincer, mi-e lehamite. În România am văzut atâtea strategii care au îngropat idei frumoase încât eu nu mai cred în ele. Eu cred doar în ceea ce facem“, a mai afirmat fondatorul ARCA.

Maşinile electrice în România

Romania are, în prezent, o infrastructură slabă pentru alimentarea maşinilor nepoluante, cu doar câteva zeci de staţii de încărcare în toată ţara. Totuşi, ultimele date oficiale arată că maşinile cu „emisii zero“ sunt tot mai căutate şi pe piaţa românească.

Datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) arată că numărul autovehiculelor ecologice (hibride şi electrice 100%) noi vândute în România în primele zece luni ale acestui an a depăşit 2.000 de unităţi, în creştere cu 148% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior.

Din totalul celor 2.074 de maşini prietenoase cu mediul vândute, 296 sunt maşini electrificate şi numărul acestora fiind mai mult decât dublu în comparaţie cu primele zece luni din anul 2016, când se vânduseră 103 unităţi.

În clasamentul celor mai comercializate mărci auto electrice , în primele zece luni din 2017, primul loc este ocupat de BMW, cu 87 de unităţi, urmat de Mercedes-Benz (64 de exemplare), Volkswagen (40), Renault (38), Mitsubishi (24), Audi (14), Porsche (9).

Rabla Plus

Ministerul Mediului a lansat, în 2016, două programe ce promovează tehnologiile curate: „Rabla Plus“ şi Programul „Infrastructură de alimentare verde“.

Programul Rabla Plus a adus în acest an un ecobonus de 10.000 euro, pentru achiziţia de modele 100% electrice, respectiv de 20.000 lei, echivalentul a 4.400 euro, pentru cumpărarea unei maşini cu propulsie hibridă de tip plug-in. Bonusul e acordat doar pentru modelele care emit mai puţin de 50 grame de dioxid de carbon pe kilometru. Pentru a beneficia de ecobonusul aferent programului Rabla Plus, cumpărătorul nu este obligat să caseze o maşină veche. În plus, reducerea poate fi cumulată şi cu voucherul de 6.500 lei oferit în cadrul programului Rabla Clasic, dacă se casează şi un automobil vechi.