România are 4.400 de fugari - condamnaţi definitiv care se sustrag pedepsei. Topul pe tip de infracţiuni comise

Nu mai puţin de 4.450 de condamnaţi definitiv la pedepse cu închisoarea se află în libertate, fiind daţi în urmărire naţională şi internaţională, arată Ministerul de Interne (MAI). Practic, 350 dintre condamnaţii definitiv sunt daţi în urmărire la nivel naţional, în vreme ce restul de 4.100 la nivel internaţional.

Astfel, potrivit datelor oficiale numărul fugarilor reprezintă o cincime din totalul condamnaţilor la pedepse privative de libertate din România, având în vedere că, potrivit statisticilor publicate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), în prezent în închisorile din ţară se află 20.307 persoane.

Tipuri de infracţiuni

Foarte important, în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care au fost condamnaţi fugarii daţi în urmărire naţională şi internaţională, 343 sunt criminali, bătăuşi, violatori sau indivizi care au răpit şi sechestrat persoane. Apoi, 853 sunt hoţi sau tâlhari, 195 au fost condamnaţi pentru trafic de droguri, iar 506 sunt escroci. În plus, 887 sunt autori ai unor infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, 31 sunt căutaţi fiind condamnaţi pentru corupţie, iar 526 au săvârşit infracţiuni economice. În fine, alţi aproximativ 1.000 de indivizi sunt căutaţi după ce au fost condamnaţi pentru alte fapte cum ar fi ultraj contra bunelor moravuri, abandon de familie, violare de domiciliu, efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, infracţiuni la regimul silvic, ameninţare sau fals.

„Citiţi şi vă cruciţi, document oficial, răspuns la o interpelare a subsemnatului adresată MAI: sunt 4450 de persoane condamnate care se sustrag executării pedepsei cu închisoarea! (…) Aici sunt reţelele de trafic de carne vie, de droguri şi multe altele. Aici e dovada putreziciunii din statul român!(…) Ca să aveţi un ordin de mărime, la penitenciarul Jilava sunt încarceraţi în jur de 1350 de deţinuţi. Dacă ar fi duşi în arest şi cei 4450 de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei, ar mai fi nevoie de cel puţin trei penitenciare precum Jilava!”, spune deputatul Robert Turcescu într-o postare pe Facebook. 

Probleme de raportare 

În mod ciudat, oficial, pe site-ul Poliţiei Române, la secţiunea “Persoane urmărite” figurează mult mai puţini infractori decât sunt căutaţi în realitate. Concret, aici figurează numai 744 de persoane, de aproximativ şase ori mai puţine faţă de câte sunt căutate în realitate. 

Mai mult, situaţia este şi mai gravă când ne referim la raportările către INTEPOL. Pe site-ul acestei instituţii la secţiunea „Urmăriţi” figurează ca persoane urmărite internaţional numai 48 de români condamnaţi definitiv pentru diverse infracţiuni. Adică numai unul din zece figurează ca fiind căutat internaţional. Culmea este că nici aceştia nu sunt toţi daţi în urmărire de România ci şi de ţări cum ar fi Malaezia, Fiinlanda, Costa Rica, India sau Italia. În plus, pe site-ul EUROPOL, la secţiunea „Urmăriţi” figurează numai un român. Este vorba de Ion Nicolae, un criminal care, în anul 1993, a intrat într-o locuinţă, a împuşcat mortal o persoană şi rănit grav o alta. Pentru aceste fapte, trebuie să facă 25 de ani de închisoare. Interesant este că Ion Nicolae figurează pe site-ul EUROPOL la categoria infractorilor „grei”, dar pe cel al INTERPOL nici măcar nu este amintit.

Secţiuni amestecate

Totul în contextul în care fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună semnala, cu ceva timp în urmă, că secţiunea „Persoane urmărite” de pe site-ul Poliţiei Române cuprinde, laolaltă, atât persoanele date în urmărire pentru săvârşirea unor infracţiuni sau pentru punerea în executare a unor condamnări definitive, cât şi persoane dispărute. Prună consideră că „e o chestiune de încălcare a demnităţii umane şi a dreptului la imagine să vezi victime puse laolaltă pe o listă cu urmăriţii condamnaţi penal”.

Remarca Ralucăi Prună venea după ce cele două fete dispărute la Caracal, Luiza şi Alexandra, apăreau menţionate pe site-ul Poliţiei nu numai la pagina care anunţă copiii dispăruţi, ci şi pe cea cu persoane urmărite, având în vedere că erau căutate la nivel naţional şi internaţional.

Pe de altă parte, surse apropiate sistemului judiciar au declarat că numărul infractorilor care nu şi-au săvârşit pedepsele este mult mai mare. Este vorba de acele persoane cu pedepse medii a căror condamnări penale s-au prescris. Concret, o perioadă ei au fost fugari, iar acum, chiar dacă sunt depistaţi de autorităţi, ei nu vor mai fi introduşi în penitenciar pentru că termenul în care se putea executa pedepsa a expirat. În această situaţie sunt mii de indivizi, potrivit surselor citate.