România în Afganistan: misiune îndeplinită

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO MApN
FOTO MApN

România priveşte cu seninătate şi mândrie misiunea sa în Afganistan. Sigur, dăinuie îngrijorarea pentru poporul afgan şi evoluţiile de pe teren, atrocităţile care i-ar aştepta pe afgani sub un regim Taliban deplin.

Aşa cum se fac eforturi majore, cu succes, pentru extragerea tuturor românilor din Afganistan, ca şi a afganilor care au sprijinit armata română sau misiunile internaţionale la Kabul. În plus, se fac demersuri alături de aliaţii din NATO şi partenerii din UE pentru a obţine părăsirea Afganistanului de către toţi afganii care pot şi-şi permit şi-şi doresc acest lucru, dar şi pentru susţinerea afganilor care apără valorile occidentale mai departe. Aşa cum se manifestă îngrijorări şi faţă de armamentele intrate pe mâna talibanilor. Dar dintre toate statele prezente în Afganistan, România pare să aibă situaţia cea mai senină, fără dubla presiune de ce au fost soldaţii în Afganistan dacă talibanii au revenit, de ce nu au plecat mai devreme sau de ce nu au rămas să lupte pentru democraţia afgană, aşa cum arată presiunile asupra altor guverne occidentale.

Misiunea şi obiectivele României în Afghanistan

România a plecat în Afganistan, acum 19 ani, cu câteva obiective strategice majore în minte: mai întâi, să sprijine partenerul strategic american, care fusese subiectul atacului terorist de la 11 septembrie, şi să combată terorismul. De aceea am fost prezenţi până la final în operaţiunea Enduring Freedom, apoi în misiunea NATO ISAF, până la misiunea finală a Alianţei, Resolute Support.

Apoi România a dorit să se comporte ca membru NATO, să demonstreze utilitatea, interoperabilitatea şi calitatea forţei dislocate, relaţia cu afganii din regiunea unde s-au aflat şi au luptat, la distanţă strategică pentru a putea intra în NATO. În fine, o altă componentă a misiunii a vizat pregătirea cât mai multor militari în condiţii grele, reale, de luptă. Astfel că, cei 32.000 de militari, care s-au aflat pe teren în cei 19 ani, reprezintă oameni cu experienţă de luptă reală, o garanţie internă a capacităţii de apărare şi un element major de descurajare pentru orice potenţial inamic.

De aceea România şi-a putut asuma, senin, încheierea misiunii din Afganistan. Şi-a respectat şi angajamentul, a intrat şi ieşit din teatru când misiunile s-au terminat, a apărat aeroportul Kandahar până la predarea către trupele afgane, şi au putut organiza cu mândrie parada militară, la 21 iulie, pentru onorarea misiunii în care au căzut 27 militari şi au fost răniţi 227, unii grav. Dar obiectivele României au fost pe deplin atinse, iar evenimentele retragerii intempestive de duminică, 15 august, nu au afectat cu nimic această realitate şi percepţie publică. România nu a perceput în nici un moment, la nici un nivel, misiunea din Afganistan ca pe un eşec, ca pe un cost sau o problemă de imagine după 15 august.


FOTO Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Românii din Afganistan s-au întors în ţară cu un avion Hercules FOTO Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Solidaritatea şi capabilităţile române în misiunea de extragere a cetăţenilor şi afganilor din Kabul

Şi faţă de poporul afgan, misiunile umanitare s-au derulat corect şi cu solidaritatea normală unui stat civilizat. Iar în acest moment, România a reuşit, cu capabilităţi proprii, implicând Armata, Forţele Aeriene Românie, diplomaţia şi mai ales serviciile secrete, să extragă cetăţenii români care şi-au anunţat prezenţa în Afghanistan şi au solicitat evacuarea. În plus, România nu poate fi acuzată în nici un punct de reacţie în situaţie de surpriză: vineri, 13 august, cu două zile înainte de căderea Kabulului, Ministerul Afacerilor Externe avertiza cetăţenii să părăsească Afganistanul, urmare a deteriorării grave a situaţiei de securitate, să nu călătorească în Afganistan şi să-şi notifice prezenţa ambasadei din Islamabad – cea din Kabul fiind distrusă în 2019 după un atac terorist iar diplomaţii retraşi atunci.

În plus, România a anunţat chiar de duminică 15 august, prin vocea ministrului său de Externe, că evaluează acordarea statutului de refugiat şi evacuarea tuturor afganilor care au ajutat trupele române şi familiilor lor, că acordă azil temporar şi evacuarea pentru afganii care au sprijinit misiunile internaţionale – NATO-UE – şi familiilor acestora, la care se adaugă studenţii bursieri români acceptaţi la cursuri în România sau aflaţi în vacanţă, în măsura în care reuşesc să ajungă la aeroport.

Sunt dificultăţi de a călători spre aeroportul înconjurat de talibani, care cercetează oamenii ce vor să plece, cum există probleme la intrarea în aeroport, care e înconjurat de mulţimea de afgani ce vor să fugă din ţară din faţa talibanilor, sperând în reluarea curselor civile. Chiar şi aşa, România a demonstrat capacitatea de a negocia şi de a-şi extrage şi aduce cetăţenii pe aeroport, 14 dintre aceştia ajungând la Bucureşti cu zborul din Islamabad sâmbătă la ora 13, după ce în aducerea lor la aeroportul din Kabul au jucat un rol major serviciile de informaţii române, cum a menţionat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Celula interinstituţională de criză, reunită la 13 august, a reuşit să participe la extracţie prin avioanele şi zborurile la Kabul, prin forţele speciale aflate la bord şi menite să protejeze aeronava şi pe călători, prin unitatea consulară mobilă de la bord, prin serviciile de informaţii care au reuşit să negocieze şi să realizeze extracţiile şi aducerea la aeroport. E de salutat capabilitatea demonstrată de ţara noastră şi în această misiune de criză ce vizează extragerea resortisanţilor şi afganilor din Kabul.


FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Ceremonie retragere trupe Afganistan - Arcul de Triumf - 21 iul 2021 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Paradă militară şi omagiu pentru cei 27 români care au murit în misiune

La 21 iulie, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti, a avut loc ceremonia militară organizată cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan, cu o paradă militară şi decorarea a 18 steaguri de luptă ale unităţilor prezente în Afghanistan începând din anul 2002 şi până în luna iunie a acestui an. Defilarea a fost deschisă de un detaşament format din militari răniţi în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare a inclus şi un detaşament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii.

De asemenea, au fost decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unităţi şi unităţi ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operaţii. Pe timpul ceremoniei a fost ţinut şi un moment de reculegere şi s-a depus o coroană de flori în memoria militarilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii externe. La ceremonia de la Arcul de Triumf au participat preşedintele Klaus Iohannis, oficiali de stat din MApN şi Armata Română cât şi din Guvern şi Parlament.

România a fost singura ţară, din cunoştinţa mea, care şi-a onorat eroii şi veteranii din teatrul de operaţiuni din Afganistan. Aşa este corect: să saluţi şi să onorezi sosirea acasă a militarilor care au luptat pentru România şi care au fost eroi, să le acorzi marşul şi parada celor victorioşi, pentru că ei şi-au realizat misiunile de luptă. E cea mai lungă, complexă şi grea misiune a armatei române de după cel de-al Doilea Război Mondial. De altfel, Preşedintele Klaus Iohannis, după ce a evocat conţinutul misiunii şi nivelul excepţional de realizare a ei pentru ţară, a subliniat:

„Dragi militari, bine aţi revenit acasă!

Aţi scris istorie, sunteţi eroii generaţiilor noastre şi suntem mândri de voi! Ne-aţi arătat că dragostea de ţară, spiritul de sacrificiu, curajul, abnegaţia şi patriotismul rămân repere fundamentale ale naţiunii noastre.

Sunt sentimente înalte, care i-au călăuzit pe înaintaşii noştri, sunt moştenirea pe care am primit-o şi pe care, prin exemplul dumneavoastră, o transmitem mai departe generaţiilor viitoare.

Nu ne vom uita niciodată eroii!

Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!”

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite