România la foc mic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zona din sudul ţării  va fi şi mai rău afectată  de secetă prelungită
Zona din sudul ţării va fi şi mai rău afectată de secetă prelungită

În următoarele decenii, precipitaţiile vor scădea cu 20%, iar temperaturile vor creşte încet, dar sigur, susţin unii specialişti. Zona Dobrogei se va deşertifica în continuare. Cele mai afectate de secetă vor fi sudul şi sud-estul României şi zonele extracarpatice. Fenomenele extreme se vor intensifica. 

România a avut parte de o iarnă cu zăpadă cât cuprinde şi cu mai multe valuri de ger. Au fost zile când, la Mircurea Ciuc, temperaturile înţepeniseră la -35 de grade, iar meteorologii nu mai conteneau să trimită avertizări de cod galben şi portocaliu de viscol şi temperaturi extrem de scăzute pentru sudul României.

Valul de frig din această iarnă care s-a abătut asupra României, dar şi a Europei , a fost deteminat de faza negativă a Oscilaţiei Nord-Atlantice, un fenomen meteorologic care influenţează caracterul vremii de pe continentul european, mai ales în perioada iernii. Când Oscilaţia se află în fază negativă, ceea ce se întâmplă cu regularitate la câţiva ani încoace, temperaturile din Europa, în anotimpul rece, sunt extrem de scăzute. Precipitaţiile sunt mai abundente, se depune strat gros de zăpadă, iar probabilitatea de a avea viscole, este foarte mare.

Primăvara a venit foarte târziu, iar până acum a plouat în repetate rânduri, iar temperaturile nu au fost nici pe departe ridicate.

Cu toate acestea, tendinţa de încălzire a climei se va menţine, susţin unii specialişti în meteorologie. Ei argumentează că, în ultimele decenii temperatura medie anuală în România a crescut cu 0,3 grade Celsius.

Particular, în zona de sud-est a ţării, creşterea a fost şi de 0,8 grade. Meteorologii susţin că o astfel de creştere a temperaturilor determină intensificarea fenomenelor extreme, cum ar fi secetele prelungite sau dimpotrivă, inundaţii rapide. În estul ţării, astfel de fenomene au fost tot mai frecvente în ultima vreme.

„Se face o confuzie între conceptul de vreme şi cel de climă. Vremea înseamnă fluctuaţii de temperatură chiar de la o oră la alta, direcţia şi intensitatea vântului sau umiditatea aerului. Omul simte doar succesiunea fenomenelor de vreme. Pe de altă parte, clima este un concept abstract şi înseamnă practic sinteza fenomenelor de vreme pe o perioadă cât mai mare de timp, într-un anumit loc", a explicat Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie şi unul dintre experţii care a lucrat la ultimul raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice.

Temperaturile sunt în urcare

Ea a declarat că ţara noastră a fost scena unor schimbări în ceea ce priveşte clima, schimbări ce se vor accelera în următorii ani. Motivul: creşterea cantităţii de dioxid de carbon în atmosferă la nivel global. „Noi suntem acum pe cea mai gravă traiectorie a creşterii emisiilor", explică Bojariu.

Temperaturile sunt în urcare continuă la nivelul întregii ţări, iar zona extracarpatică va fi cea mai afectată. Sud-vestul României şi Dobrogea sunt în acest moment vulnerabile climatic, observându-se deja tendinţe de aridizare. „În următorii ani, vulnerabilitatea se va accentua şi mai mult în aceste regiuni. Ceea ce se întâmplă în sud-estul României este în coerenţă cu ceea ce se întâmplă cu clima la nivel global", explică Bojariu. Meteorologul mai spune însă că, în sudul ţării, există şi alte fenomene care au contribuit la aridizarea zonei, cum ar fi defrişările masive sau secarea Luncii Dunării. Zilele caniculare cu peste 35 de grade Celsius vor fi din ce în ce mai frecvente şi vor continua să fie şi în următorii ani, iar valurile de căldură vor deveni tot mai dese şi mai intense.

.

Scade nivelul precipitaţiilor

S-au observat, de asemenea, schimbări în cantitatea de precipitaţii, tendinţă mai pronunţată în centrul ţării. Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, spune că în următorii zeci de ani, rata medie zilnică de precipitaţii pentru România va scădea cu aproximativ 20%. În ceea ce priveşte căderile de zăpadă şi aici au fost schimbări. A scăzut semnificativ grosimea stratului de omăt în Moldova, în zonele centrale şi în Munţii Apuseni. De asemenea, numărul zilelor geroase a scăzut, iar, ca medie, primăvara a venit în ultimii ani mai devreme cu circa o săptămână. Temperatura maximă pe timp de iarnă a crescut, în medie, din 1960 până în 2010 cu circa 2 grade Celsius.

Primăvara vine mai devreme

La nivelul Europei, s-a constatat că, în ultimii zeci de ani, înfrunzirea copacilor s-a produs cu o săptămână mai devreme decât perioada normală. Deşi anul acesta iarna s-a prelungit până spre sfârşitul lunii martie, specialiştii spun că tendinţa ca primăvara să vină mai devreme se va accentua. Un alt efect al încălzirii climei va fi resimţit de speciile alpine ale Europei. 60% sunt în momentul acesta în primejdie.

Încălzirea globală nu înseamnă încălzire uniforma în spaţiu şi în timp. Proiectiile la nivel regional ale semnalului schimbarii climatice globale sunt influenţate de factori locali, cum ar fi relieful sau vecinatatea Marii Negre.

Sorg în loc de porumb

Seceta s-a instalat în sudul ţării ani la rând. Ca măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice în următorii zeci de ani, în zonele unde cantitatea de apă din sol va fi scăzută se pot cultiva în continuare cereale, cum ar fi grâu sau porumb, dar varietăţi cu o rezistenţă mai mare la secetă, a explicat Elena Mateescu, directorul Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul ANM. O altă modalitate ar fi cultivarea sorgului (cereală rezistentă la secetă) în loc de porumb sau extinderea culturilor de legume, acestea din urmă fiind plante cu o perioadă mai mică de vegetaţie.

Densitatea mai mică a plantelor pe o anumită suprafaţă sau semănarea mai timpurie fac, de asemenea, parte din măsurile de adaptare la noile tendinţe ale climei.

În locul culturilor agricole vor apărea ierburi de stepă

În locul culturilor agricole vor apărea ierburi de stepă

Brăila ajunge ca la tropice

Schimbările de climă presupun fenomene meteo extreme, dar aduc la pachet şi dispariţia anumitor specii de floră şi faună. De exemplu, Brăila, cândva „patria peştelui" şi „grânarul ţării", locul pe unde se exportau anual milioane de tone de cereale, riscă să se transforme într-un pustiu.

„Putem vorbi de o tropicalizare a zonei. Apar modificări climatice dure - ploaie cu tunete de Anul Nou, îngheţ în luna martie - ca să nu mai vorbim de influenţa factorilor nocivi, gen Cernobâl, 1986", ne-a spus dr. ing. Radu Moisei, directorul Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

În 2003, s-a înregistrat minimul istoric al cotelor Dunării, iar trei ani mai târziu, maximul, fluviul revărsându-se peste faleză şi inundând numeroase clădiri din vecinătate.

„În 2007, n-a plouat mai bine de 140 de zile, înregistrându-se un şoc termic evident, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Din pricina schimbărilor climatice bruşte, arbori seculari, ocrotiţi, din Balta Brăilei, s-au uscat toţi odată", a spus inginerul silvic.

Specialiştii au observat că, în ultimii ani,temperaturile medii au crescut cu două grade Celsius, că în zona Bălţii şi-au făcut apariţia ierburile de stepă şi că deficitul dintre precipitaţii a ajuns la - 291 de milimetri. Mai mult, a dispărut „Băltăreţul", vântul care bătea dinspre Balta Brăilei.

Duminică va ploua în Bucureşti

Duminică va ploua în Bucureşti

Weekend cu ploi

Astăzi, cerul va fi temporar noros în mai toate regiunile ţării. Vor fi ploi, mai ales averse, însoţite de descărcări electrice în zonele de deal şi munte, local în regiunile sudice şi centrale şi, pe arii restrânse, în rest. În zona înaltă de munte, va fi, trecător, lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 12 şi 21 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între 2 şi 8 grade. În zonele joase vor fi condiţii de ceaţã. În Capitală, cerul va fi temporar noros şi, în a doua parte a zilei, este posibil să plouă slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 18 grade Celsius.

Mâine, vremea se va mai înrăutăţi. Cerul va fi noros în mare parte a teritoriului, iar în centrul, vestul şi sud-vestul ţării vor cădea precipitaţii. Va ploua la Braşov, Oradea, Timişoara şi Craiova. Aici temperaturile vor fi puţin mai scăzute decât în ziua precedentă. Valorile termice maxime se vor situa între
14 şi 18 grade Celsius.

Duminică, cerul va fi noros în toată ţara, iar în centrul, sudul şi vestul ţării va ploua. Vor cădea precipitaţii la Braşov, Cluj, Craiova, Oradea şi Timişoara. Temperaturile vor fi mai scăzute decât sâmbătă. Maximele se vor încadra între 12 şi 16 grade Celsius. În Capitală, duminică, de asemenea, va ploua iar valoarea termică maximă nu va depăşi 16 grade.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite