România între Franţa şi SUA: ce câştigă
0
„Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră”, a spus ministrul de Externe Bogdan Aurescu, după ce Rusia a anunţat exerciţii de amploare în Marea Mediterană.
Acolo tocmai au intrat şase nave amfibii aparţinând flotei nordice şi care potrivit experţilor ar urma să-şi continue drumul spre Sevastopol. Navele transportă 60 de tancuri şi 1500 de soldaţi, care probabil se vor alătura arsenalului extins din Crimeea.
Trupele ruseşti strâng frontierele ucrainene ca într-o menghină, în vreme ce comunitatea atlantică se află în căutare de soluţii diplomatice care să destindă atmosfera. Ministrul Aurescu a încercat să pună România pe această hartă a încercărilor şi soluţiilor iar săptămâna trecută, înainte să primească răspunsul colegilor săi din Uniunea Europeană, s-a grăbit să anunţe că le-a propus acestora să organizeze una dintre întâlnirile lor la Kiev, pentru a demonstra „solidaritatea” UE. Şi, pentru că deocamdată această idee nu s-a bucurat de entuziasm, Bogdan Aurescu a profitat de prezenţa ministrului de externe francez la Bucureşti şi i-a adunat repede pe omologii săi din Europa Centrală şi de Est membri în Grupul B9 la o întâlnire virtuală alături de şeful diplomaţiei din Kiev pentru a dezbate situaţia de la graniţele Ucrainei. Altădată, la întâlnirile B9 veneau lideri americani şi e, probabil, pentru prima dată când e invitat un european, fără ca acest lucru să însemne neapărat că balanţa dintre Europa şi SUA ar modifica perspectiva României.
Preşedinţii polonez şi român Andrzej Duda şi Klaus Iohannis la summitul B9 de la Bucureşti din mai 2021
Grupul B9 este numit aşa pentru că a fost înfiinţat sub umbrela SUA, la o iniţiativă a Bucureştiului şi Varşoviei, după o întâlnire a preşedinţilor celor două state care a avut loc în capitala română în 2015. B9 este format din statele membre ale Uniunii Europene care provin din fostul lagăr socialist: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia.
Din discuţiile purtate la această întâlnire s-au desprins trei concluzii: (1) unitatea aliaţilor, după cum a explicat ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, fiindcă „Rusia a putut observa în această săptămână că are de-a face cu europeni uniţi şi solidari, în orice context, fie că este vorba de Uniunea Europeană, OSCE sau NATO"; (2) „deteriorarea semnificativă” a securităţii europene, după cum au căzut de acord ambii diplomaţi; (3) prezenţa aliaţilor la Marea Neagră este „de câteva ori mai mică” decât prezenţa militară a Federaţiei Ruse în această regiune, după cum a precizat Bogdan Aurescu.
Şefii diplomaţiilor franceză şi română au scos în evidenţă nevoia de descurajare a Moscovei prin prezenţa forţelor aliate în Sudul şi Estul Europei. Pe fondul anunţului Statelor Unite de a adăuga încă 1000 de soldaţi americani la cei 1000 aflaţi deja în România şi a promisiunii Franţei de a trimite câteva sute de militari, Le Drian a vorbit despre o complementaritate între forţele distribuite de Washington şi cele care vor fi decise de Paris.
Dincolo de această complementaritate, Franţa încearcă din motive istorice, simbolice sau, poate, doar dintr-un moft electoral al preşedintelui Emmanuel Macron, să-şi recupereze influenţa în România, după o perioadă în care relaţiile dintre cele două state au stagnat, dincolo de parteneriatul strategic existent. Şeful diplomaţiei franceze a spus, de altfel, la Bucureşti că Parisul este „într-o dispoziţie foarte favorabilă” pentru extinderea Spaţiului Schengen de Liberă Circulaţie cu România, Bulgaria şi Croaţia. Această declaraţie, care sună ca o promisiune, vine după ce preşedintele Macron a expus viziunea franceză de reformare a Spaţiului Schengen, în perioada de şase luni în care Parisul deţine preşedinţia rotativă a UE.
România se află într-o perioadă privilegiată, în care marginalitatea sa a devenit importantă pentru marii jucători politici şi depinde doar de liderii de la Bucureşti să rămână loiali şi să-şi demonstreze bunele intenţii.
Sabina Fati - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
