România, într-o buclă politică fără sfârşit?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul răsturnat al României Ludovic Orban speră în alegeri anticipate
Premierul răsturnat al României Ludovic Orban speră în alegeri anticipate

La trei luni de la preluarea mandatului, guvernul minoritar liberal a pierdut susţinerea Parlamentului de la Bucureşti. Şansa unui nou început politic nu are voie să mai fie ratată.

Trei luni şi o zi. Mult prea puţin pentru un executiv pentru a avea timp să aplice reforme într-o ţară în care, după 30 de ani de la revoluţia anti-comunistă şi 13 de la aderarea la UE, încă suferă de pe urma corupţiei şi a statului de drept precar. Mult prea mult însă pentru un guvern care de la bun început s-a angajat pentru alegeri anticipate, pentru a lămuri relaţiile de putere pe scena politică românească şi pentru a nu mai depinde de mila opoziţiei socialiste. Acum, acest guvern a fost demis.

Premierul Ludovic Orban, şef al Partidului Naţional Liberal (PNL), a avut după preluarea funcţiei, la începutul lui noiembrie anul trecut, cele mai bune premise pentru a organiza alegeri anticipate. Susţinerea în acest sens din partea preşedintelui liberal-conservator Klaus Iohannis îi era asigurată, societatea civilă se săturase şi ea deja demult de sistemul politic falimentar lăsat în urmă în toată ţara de formaţiunea socialistă PSD şi de camarila ei. Dar această ocazie a fost pur şi simplu ratată.

Vin alegerile anticipate?

Acum, Iohannis şi candidatul său preferat pentru şefia guvernului, Orban cel răsturnat de legislativ, trebuie să intre în jocuri complicate pentru a evita să cadă iar în mâinile unei majorităţi conjuncturale din Parlament. Premisele arată însă mult mai prost decât în urmă cu trei luni: PSD s-a pus iar pe picioare, se pare, după dezastrul din jurul fostului lider Liviu Dragnea şi încearcă să pună beţe în roate PNL. Cu oarecare succes.

image

Robert Schwartz, DW-Berlin

Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate pot fi declanşate atunci când Parlamentul respinge în interval de 60 de zile două propuneri de premier venite de la şeful statului. Preşedintele Iohannis a anunţat deja că-l însărcinează din nou tot pe şeful PNL Orban cu formarea unui nou guvern. Nu se ştie acum dacă PSD îl va mai respinge o dată la fel de hotărât pe Orban, după ce a mazilit primul său cabinet. Pentru că, în caz de anticipate, numeroşi deputaţi riscă să-şi piardă privilegiul de a beneficia de pensii speciale, dacă părăsesc prea repede Parlamentul. Iar alegerile parlamentare normale ar urma să aibă loc oricum în noiembrie - cine vrea să renunţe voluntar la avantajele sale pentru doar câteva luni? Aşa că, nu este exclus un nou guvern minoritar Orban, fiind evitat astfel spectrul anticipatelor.

Situaţia nu ar putea fi mai complicată: liberalii au anunţat că vor vota în Parlament împotriva propriului guvern pentru a provoca alegeri anticipate. Este de înţeles atitudinea lor: PNL conduce încă în toate sondajele de opinie cu aproximativ 45% din opţiunile de vot, PSD abia dacă ajunge la 20%. Lucrurile se pot însă repede schimba, dacă va fi învestit un nou executiv Orban care să guverneze până în noiembrie. Pe agendă se află reforme drastice, care ar putea da peste cap toate prognozele electorale actuale.

Dispută pe marginea alegerilor locale

Un alt element de dispută sunt alegerile locale din iunie. Încă este valabilă vechea lege electorală, potrivit căreia primarii se aleg într-un singur tur de scrutin: cine primeşte cele mai multe voturi, este ales. Astfel, PSD are şanse mari să-şi păstreze supremaţia la nivel local. PNL vrea însă să introducă, la cererea societăţii civile, desfăşurarea localelor în două tururi de scrutin - acesta a fost de fapt motivul votului de neîncredere din Parlament, care a dus la căderea guvernului. Cum se va sfârşi această dispută urmează să decidă probabil Curtea Constituţională. Dar şi în acest caz PSD are probabil cărţile mai bune.

Realitatea este că şi partidele mai mici încearcă mai degrabă să strângă rândurile cu PSD şi să lase PNL să pedaleze în gol. Nici de la noua formaţiune pro-europeană USR-PLUS, a treia forţă politică a ţării, cu 15% din opţiunile de vot, nu vine din păcate o soluţie sustenabilă la actuala criză politică de durată din România. Arată mai degrabă ca o buclă politică fără sfârşit şi nu ca o şansă adevărată pentru un nou început.

Articol publicat de Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite