România, la o lună de la tragedia din Clubul Colectiv

O lună de la tragedia din clubul Colectiv FOTO Arhiva Mea

Prima lună de la incendiul din Clubul Colectiv s-ar putea rezuma în felul următor: 60 de vieţi curmate, zeci de răniţi, dintre care unii încă sunt internaţi în stare critică, demisii şi demiteri la vârf, proteste de amploare, căderea unui guvern şi instalarea altuia.

La patru săptămâni de la tragedia din clubul Colectiv, cea mai mare din ultimii 25 de ani, 60 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte câteva zeci încă se zbat între viaţă şi moarte în spitale din ţară şi din străinătate. Între timp, protestele din stradă au adus la conducerea ţării un nou guvern, ancheta penală este în plină desfăşurare, iar capetele celor din sistem abia ce au început să cadă.

Incendiul care a îndoliat o ţară întreagă a avut loc pe 30 octombrie 2015 când, în clubul Colectiv din Capitală, trupa Goodbye to Gravity îşi lansa cel de-al doilea album, Mantras of War. Pentru că intrarea a fost liberă, în clubul a cărui capacitate este de cel mult 200 de persoane se aflau nu mai puţin de 400 de tineri, conform referatelor întocmite de procurorii care au demarat ancheta.

Artificiile montate la Colectiv, interzise în spaţii închise

Membrii trupei au dorit să îşi lanseze albumul cu fast şi au anunţat, pe reţeaua de socializare Facebook, că au pregătit un show de zile mari celor prezenţi. Mai precis, au fost montate artificii pe stâlpii scenei şi, în doar 30 de secunde, buretele care-i antifona a fost cuprins de flăcări, extinzându-se rapid pe tavan.
Pe parcursul derulării anchetei a ieşit la iveală că artificiile utilizate în clubul Colectiv erau interzise în spaţiile închise. Concret, potrivit referatului prin care s-a cerut prelungirea arestului preventiv în cazul celor trei patroni ai clubului Colectiv, artificiile trebuiau montate în poziţie verticală, pe stative speciale şi doar în spaţii deschise.

Filmul tragediei, pe secunde

În momentul izbucnirii incendiului, în interiorul clubului Colectiv era instalat un sistem de supraveghere video funcţional, care le-a permis procurorilor să întocmească un film al evenimentelor. Astfel, la ora 22:02:00, la doar câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă.

La 22:32:00, se observă cum se aprind din nou artificiile, care ard timp de 16 secunde. „La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţă tot mai mare”, subliniază anchetatorii.

Tavanul este cuprins de flăcări câteva secunde mai târziu, potrivit procurorilor. „La ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente”, arată documentul. Aproape instantaneu, flacăra devine violentă, astfel că primele persoane se îmbulzesc spre ieşire la ora 22:32, iar un minut mai târziu camerele de supraveghere încetează să mai funcţioneze din cauza fumului care devine foarte dens.

Bilanţ negru: 27 de morţi încă din prima noapte

Primul apel la 112 a fost făcut la ora 22.32, după cum a declarat doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. La 11 minute de la înregistrarea apelului, la faţa locului au fost mobilizate zeci de autospeciale şi ambulanţe, precum şi multe maşini de poliţie. Planul roşu a fost activat de urgenţă, iar în unităţile sanitare au venit medici şi asistente medicale voluntar, pentru a sări în ajutorul medicilor care se aflau de gardă în acea noapte de coşmar.

Bilanţul, la scurt timp de la tragedie, arăta că 26 de persoane au murit pe loc. O a 27-a persoană a murit la scurt timp, la Spitalul Universitar, fiind ulterior recunoscută de mama sa după cercei. Însă alte peste 180 de persoane au fost internate în spitalele bucureştene, care au făcut faţă, cu greu, avalanşei de răniţi, unii dintre ei cu arsuri grave pe mari suprafeţe ale corpului.

Rând pe rând, pe propriile picioare sau duşi, de urgenţă, cu ambulanţele, aceştia au ajuns în 12 unităţi sanitare. În zilele ce au urmat tragediei, numărul victimelor a crescut, astfel că numărul celor care au pierdut lupta pentru viaţă se ridică, pe moment, la 60. Între timp, o parte dintre răniţi au fost transferaţi la spitale din străinătate, pentru a primi îngrijiri în clinici specializate din afară. Totodată, guvernul a anunţat că familiile vor beneficia de sprijin financiar.

Strada a pus presiune

În urma tragediei, preşedintele Klaus Iohannis a declarat trei zile de doliu naţional. Tragedia a reuşit să îi mobilizeze pe români, care au ieşit în stradă pe 1 noiembrie, într-un marş al tăcerii. Pe măsură ce zilele au trecut, solidaritatea românilor s-a transformat în revoltă, iar oamenii au cerut, în stradă, demisia ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, pe cea a premierului Victor Ponta şi pe cea a primarului Sectorului 4, Cristian Piedone. Presiunea străzii a făcut ca Victor Ponta să depună mandatul guvernului, iar Piedone să demisioneze în aceeaşi zi de la cârma primăriei pe care o conducea încă din 2008. Acesta a ajuns, ulterior, pentru câteva zile, în arest preventiv, fiind acuzat de abuz în serviciu.

Scandal la ISU Bucureşti. Cioloş: „Întreaga conducere să fie demisă“

În tot acest timp, ancheta derulată de procurori a scos la iveală numeroase nereguli cu privire la avizele pe care le obţin cluburile de la pompieri. O parte dintre cluburile din Capitală au fost închise, altele au preferat să îşi oprească activitatea, date fiind controalele la sânge făcute de pompieri şi de autorităţile locale în zilele ce au urmat tragediei.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde unei legi prin care toţi cei care desfăşoară activitate în clădirile cu bulină roşie trebuie să îşi mute sediul, ceea ce a dus la nemulţumirea unor patroni de restaurante şi baruri, care s-au conformat, însă, deciziei.

Şi activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a fost dată peste cap de un document făcut public acum câteva zile de jurnalistul Cătălin Tolontan, care contrazice toate declaraţiile publice făcute în spaţiul public până în acest moment. Faxul, care a fost identificat în urma unei anchete interne, demonstra că un alt organizator de evenimente făcuse o solicitare către pompieri pentru un festival pe care urma să îl organizeze pe platforma Pionierul şi în clubul Colectiv cu trei săptămâni înainte de tragedie.

Astfel, informaţiile iniţiale, conform cărora clubul nu apărea în gestiunea inspectoratului, s-au dovedit a fi false. Conducerea ISU Bucureşti a fost suspendată, printr-o decizie luată de Raed Arafat, căruia mai multe voci din societatea civilă şi nu numai îi cer să demisioneze, la rându-i, din funcţie.

Chiar şi actualul premier Dacian Cioloş a declarat că nu exclude varianta de a-l demite pe Arafat dacă planul de restructurare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nu va fi unul corespunzător. „Îl cunosc de multă vreme. Nu mă grăbesc să judec un om. Nu exclud nicio măsură”, a declarat Cioloş într-o emisiune televizată, adăugând că aşteaptă propunerile de restructurare în cursul acestei săptămâni.

Pe de altă parte, Arafat a menţionat că nu i s-a cerut să dea afară angajaţi din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, în ciuda informaţiilor vehiculate prin presă, conform cărora 1.000 de pompieri urmează să îşi piardă locul de muncă.