România, ţinta directă a spionilor ruşi. Serviciile secrete ale Moscovei încearcă atacuri cibernetice în ţara noastră

FOTO Shutterstock

Toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, FSB (fostul KGB), serviciul secret al Armatei şi serviciul de spionaj extern sunt prezente în România cu atacuri cibernetice complexe, atrag atenţia experţii.

Toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, respectiv FSB, GRU şi SVR, sunt prezente în România pentru a face spionaj cibernetic, a declarat directorul general al Centrului Naţional Cyberint al SRI, Anton Rog. FSB este principalul serviciu secret din Rusia cu atribuţii interne (urmaşul KGB), GRU e serviciul secret al Armatei, iar SVR e serviciul de spionaj extern.

„Noi aveam date tehnice pentru doi actori că sunt aici. Aveam FSB şi GRU. Cu câteva luni înainte de război a venit şi al treilea actor care lipsea în România: SVR. Deci, acum, pe partea de spionaj cibernetic, toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, cu atacuri complexe (...), încearcă să fie prezente în România”, a declarat Anton Rog la BCR Expert Hub, eveniment unde s-a discutat despre „Securitate cibernetică, provocări şi prevenirea vulnerabilităţilor”.

El a explicat că rolul Centrului Naţional Cyberint este să dovedească, indubitabil, cu dovezi tehnice, cărei grupări îi aparţin anumite atacurile cibernetice. „Atribuirea politică o face mai târziu preşedintele României, în cazul în care consideră că este oportun, pe baza datelor tehnice oferite de Centrul Naţional Cyberint şi alte instituţii din România sau în cooperare cu companii private”, a precizat Rog.

Atacuri din alte 3-4 state 

Potrivit acestuia, există „un pattern” pe care Rusia l-a folosit de fiecare dată când a avut atacuri militare. „Înainte au atacat teritoriul respectiv sau împreună cu zona adiacentă cibernetic. Lucrul acesta s-a întâmplat şi acum. Şi nu toate atacurile au putut să targeteze foarte precis Ucraina. Unele atacuri au ieşit, ca să zic aşa, din ce îşi doreau ei şi au afectat şi Europa, aproape în integralitate”, a explicat reprezentantul SRI. Acesta a menţionat că alte 3-4 state au acţiuni cibernetice în România, dar nu a făcut nominalizări, unele fiind dintre „ţările care nu ar trebui să facă aşa ceva”. 

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. „Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei – n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În ziua invaziei (Ucrainei – n.r.) de către Rusia au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei. Mircea Geoană secretar general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice

În acest context, el a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”. „Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Geoană.

NATO se bazează pe experţii români în cybersecurity 

Analistul militar Aurel Cazacu susţine că România are oameni foarte bine pregătiţi în domeniul securităţii cibernetice, fapt recunoscut din plin şi pe plan internaţional. „Nu întâmplător NATO are şi centrul de comandă pentru cybersecurity în România. Atenţie, totul în contextul în care securitatea cibernetică a devenit crucială în strategia Aliată. Mai mult, între altele, tot datorită competenţei demonstrate de specialiştii români, Consiliul UE a decis acum un an operaţionalizarea Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC – European Cybersecurity Competence Center - n.red.) la Bucureşti. Sunt două decizii deloc întâmplătoare care au venit după ce România a demostrat că este furnizoare de securitate cibernetică”, a precizat Aurel Cazacu. 

De altfel, potrivit unor surse oficiale, la solicitarea autorităţilor de la Kiev, experţi români lucrează pentru a proteja sistemele informatice ale Ucrainei. Ei fac parte dintr-o echipă care mai are în componenţă şi specialişti din Lituania, Polonia, Estonia, Croaţia şi Ţările de Jos.