Rusia a blocat o treime din Marea Neagră. Ce arsenal aduc, în replică, aliaţii în zonă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marea Britanie trimite un modern şi letal distrugător Type 45 din clasa Daring în Marea Neagră FOTO Royal Navy/LPhot Rory Arnold
Marea Britanie trimite un modern şi letal distrugător Type 45 din clasa Daring în Marea Neagră FOTO Royal Navy/LPhot Rory Arnold

După ce a concentrat trupe la graniţa cu Ucraina, Rusia închide traficul aerian şi, parţial, naval la Marea Neagră. În replică, Marea Britanie a anunţat că trimite în zonă un distrugător şi o fregată, dar şi mai multe avioane de luptă Eurofighter Typhoon care vor avea baza la „Mihail Kogălniceanu“. Analiştii militari spun că desfăşurarea de forţe din România se traduce prin mesajul: „Putin, nu te pune cu NATO!“.

Desfăşurarea militară rusă la frontiera cu Ucraina este mai mare decât cea din 2014, când Rusia a invadat Crimeea, atrage atenţia Pentagonul, care refuză să prezinte o estimare, însă cataloghează această mobilizare de forţe drept „foarte îngrijorătoare”. În plus, americanii denunţă o escaladare la Marea Neagră după ce Rusia a interzis zborurile deasupra peninsulei anexate Crimeea şi deasupra Mării Negre, din cauza unor exerciţii militare navale şi aeriene care au loc în această săptămână. 

Mai exact, Moscova a emis un „aviz către aviatori” (NOTAM) pentru a avertiza piloţii cu privire la potenţiale pericole, care se aplică apelor teritoriale de pe coasta de sud a Crimeei şi unei părţi a apelor internaţionale din largul Mării Negre, în perioada 20-24 aprilie. „Zona a fost declarată temporar periculoasă pentru zborurile aeronavelor”, arată alerta, care precizează că restricţiile se aplică pentru o altitudine maximă de 19.000 de metri. Peste 20 de nave de război ale Flotei Mării Negre au programate exerciţii comune cu avioane de atac Suhoi Su-25, iar traficul maritim în zona Crimeei a fost şi el restricţionat. Închiderea zborurilor şi a navigaţiei au loc în condiţiile în care Rusia a adus, conform estimărilor UE, peste 150.000 de soldaţi în apropiere de Ucraina şi în Crimeea. 

Putin avertizează, Zelenski invită la dialog

Şi peste toate acestea, ieri, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis Occidentului să „nu treacă linia roşie” în relaţiile cu Rusia. „Dar noi vom stabili singuri pe unde trece aceasta”, a adăugat Putin în discursul său anual din Parlament, făcând aluzie la numeroasele divergenţe cu Occidentul, însă fără a specifica despre ce limite este vorba. El a avertizat Occidentul că va „regreta” orice provocare împotriva intereselor Rusiei şi a spus că răspunsul Moscovei va fi unul „rapid şi dur”. În acelaşi timp, Putin a denunţat ceea ce el a numit „acte nefondate” şi „neprietenoase” continue la adresa Rusiei. Pentru unele ţări „a devenit un fel de sport să atace Rusia din nimic”, a spus el. Cu toate acestea, Putin nu a făcut referiri precise la marile dosare asupra cărora Rusia are poziţii divergente faţă de SUA şi UE.

Pe de altă parte, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe omologul său rus să se întâlnească în zona conflictului cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, pentru a face să scadă tensiunea dintre cele două ţări. „Domnule Putin! Sunt dispus să vă propun să ne întâlnim în orice loc din Donbas-ul ucrainean, unde războiul continuă!”, a spus Volodimir Zelenski într-un discurs adresat naţiunii în care a mai subliniat că „milioane de vieţi” sunt în joc în cazul unui conflict între Ucraina şi Rusia. „Preşedintele rus a spus cândva: dacă o luptă este inevitabilă, trebuie să ataci primul. Dar, în opinia mea, fiecare lider trebuie să înţeleagă că o luptă nu poate fi inevitabilă atunci când este vorba despre un război real şi milioane de vieţi”, a adăugat Volodimir Zelenski în discursul său.

Aliaţii strâng rândurile

Pe acest fond, Marea Britanie a decis să se alăture Statelor Unite în eforturile de a tempera discursul belicos al Moscovei. Astfel, un distrugător Type 45 din clasa Daring şi o fregată antisubmarin Type 23 din clasa Duke ale Marinei Regale Britanice urmează să sosească în luna mai în Marea Neagră, în semn de solidaritate cu aliaţii şi partenerii NATO din regiune Este vorba de două nave din compunerea grupării de atac a portavionului Queen Elisabeth aflat în Marea Mediterană. Distrugătoare din clasa Daring sunt nave ultramoderne care au intrat în  dotarea Royal Navy relativ recent, între anii 2003 şi 2010 şi au o putere de foc distrugătoare oferită de rachete antiaeriene, antinavă şi antisubmarin. Navele Type 45 au un preţ unitar de 1,3 miliarde de dolari, sunt propulsate de două turbine cu gaz care totalizează aproape 60.000 de cai putere şi sunt deservite de un echipaj format, în funcţie de misiune, din 191 până la 285 de ofiţeri, marinari şi operatori din forţele speciale britanice. Împlicarea britanică în temperarea manevrelor periculoase comandate de Kremlin în zona Mării Negre pare cu atât mai profundă cu cât Londra a decis să trimită la Mihail Kogăliceanu mai multe avioane de luptă, dar şi trupe de uscat.

În paralel cu mutările britanicilor în zonă, generalul de aviaţie Tod Wolters, liderul Comandamentului european al Statelor Unite (EUCOM), a afirmat recent că sunt necesare mai multe distrugătoare şi avioane de luptă de ultimă generaţie F-35 pentru a descuraja şi monitoriza acţiunile agresive ale Rusiei inclusiv în regiunea Mării Negre. În prezent, Pentagonul are circa 1.000 de militari la Kogălniceanu şi operează un număr neprecizat de drone de luptă la Câmpia Turzii. 

Analistul militar Aurel Cazacu susţine că implicarea britanică în tensiunile de la Marea Neagră demonstrează că NATO funcţionează în graniţele principiilor pe care a fost formată. „Prin trimiterea de forţe în România şi în zona Mării Negre, Marea Britanie arată că, în privinţa Ucrainei, nu vorbim de un conflict între Rusia şi Statele Unite, aşa cum încerca Putin să dea de înţeles. Este vorba de o confruntare NATO-Rusia în această problemă. Nu m-ar mira în perioada următoare să aibă atitudine şi Franţa, de exemplu, pentru că şi ea vrea să demonstreze că este o putere militară. Repet, semnalul britanicilor pentru Putin este «Nu te pune cu NATO!», iar acest lucru supără Moscova”, susţine expertul.

Totuşi, Aurel Cazacu avertizează că prelungirea conflictului din zona Mării Negre poate avea efecte nedorite din punct de vedere economic atât pentru ţările europene, dar mai ales pentru România. „Vladimir Putin joacă la mai multe capete. Prin tensionarea relaţiilor militare în zonă, el pune presiune pe Ucraina sperând că aceasta va mai ceda ceva teritorii, dar, colateral, prin interdicţiile impuse la Marea Neagră, împiedică România să-şi exploateze gazele şi petrolul, pentru că nimeni nu poate fora într-o zonă în care fac exerciţii nave şi avioane militare şi sunt emise avertizări de securitate. Şi acest lucru este foarte important pentru el, pentru că exploatarea rezervelor din Marea Neagră de către România şi vinderea acestora către UE ar închide robinetul de bani la care Rusia este conectată de mai mult vreme. Bugetul Rusiei ar fi profund văduvit dacă dispar clienţii europeni pentru petrolul şi gazele ei. Să nu uităm că UE importă, anual, ţiţei şi produse petroliere în valoare de peste 300 de miliarde de euro, din care o treime din Rusia. Moscova nu este dispusă să piardă cele 100 de miliarde de euro pe an”, a subliniat Aurel Cazacu. 

Avertismentul generalului Philip Breedlove, fostul comandant al Forţelor Aliate din Europa, pentru zona Mării Negre: „Naţiunile din Vest să fie foarte atente la intenţiile Rusiei faţă de democraţiile din Europa de Est“

De ce este important să avem o strategie pentru Marea Neagră şi cum ar trebui elaborată această strategie? 

Zona Mării Negre este o regiune dificilă. Rusia, oponentul nostru din nord-est, a folosit forţa militară de trei ori din 2008 pentru a schimba graniţele recunoscute internaţionale. Iar Rusia continuă să militarizeze teritoriile ocupate. Consiliul Naţional de Securitate al SUA ar trebui să coordoneze strategia pentru Statele Unite şi să lucreze pentru a alinia această strategie cu aliaţii NATO. 

Ce este greşit în relaţia dintre Europa de Est şi Rusia? 

Multe dintre ţările est-europene au fost sub influenţa/ocupaţia Uniunii Sovietice şi s-au eliberat... Multe şi-au declarat independenţa din acea strânsoare. Dorinţa ţărilor din regiune de a rămâne libere şi independente este puternică. Cu toate astea, aceste ţări realizează şi că Rusia a invadat Georgia o dată şi Ucraina de două ori.

Cum ar putea fi explicată atitudinea agresivă a Rusiei faţă de NATO şi faţă de Uniunea Europeană?

Când Vladimir Putin se uită în estul său, vede o China puternică ce poate face faţă naţiunilor „unu-contra-unu”. Asta ar vrea Putin să vadă când se uită în Vest. Dar când Vladimir Putin se uită în Vest, vede Uniunea Europeană şi NATO şi este forţat să aibă de-a face cu naţiuni cu aceleaşi mentalităţi şi care au valori foarte diferite faţă de cele ale sale. 

Cât de important este, în opinia dumneavoastră, rolul României în regiunea Mării Negre? 

România are un rol de frunte în aducerea interacţiunii şi suportului militar al NATO şi SUA la Marea Neagră. Oameni cu minţi strălucite precum ministrul Ciucă au poziţionat România ca un avanpost puternic în regiunea Mării Negre. 

Cum ar trebui să răspundă Vestul privind ambiţiile Rusiei legate de controlul Europei de Est? 

Înainte de toate, noi în NATO trebuie să rămânem fermi în angajamentul nostru de apărare colectivă. În al doilea rând, naţiunile din Vest şi partenerii de pe glob trebuie să fie foarte atenţi la intenţiile Rusiei faţă de democraţiile din Europa de Est. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite