S-ar putea repeta tragedia de la Colectiv? „O echipă de intervenţie pregătită face diferenţa între viaţă şi moarte! Dar unii consideră suficient că poartă un ecuson”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andrei Irode FOTO Arhivă personală/Facebook
Andrei Irode FOTO Arhivă personală/Facebook

Un an de la Colectiv. S-au închis localuri, s-au dat amenzi, s-a vociferat schimbarea. S-au redeschis localuri, pentru unii dintre noi viaţa a revenit la normal şi doar uneori ni se mai umezesc ochii când e prezentat un reportaj cu personaj principal unul dintre supravieţuitori sau cu un părinte care şi-a îngropat copilul.

Bilanţul este unul sec: 64 de oameni au murit, 147 au supravieţuit. Sunt familii care au rămas schilodite pe viaţă, sunt părinţi ai căror copii le-au murit şi care încă îşi mai înghit lacrimile. Unii dintre ei încă se condamnă că au trăit şi au rămas în România, iar cele mai pesimiste voci spun că mulţi dintre cei care au murit au fost sacrificiul orgoliului şi dezinformării că în spitalele româneşti avem de toate. Inutil de spus că pentru cei 147 viaţa nu o să mai fie niciodată la fel şi că, dincolo de durerile fizice surde pe care le-au avut şi pe care le mai au, şocul a ceea ce s-a întâmplat i-a măcinat în răstimp.

Întrebarea vine firesc: ce am învăţat după un an de la Colectiv? S-ar putea repeta unul dintre cele mai nefaste scenarii din ultimele decenii? Am stat de vorbă cu Andrei Irode, directorul Blackhawk Security sau, mai simplu, unul dintre oamenii care asigură securitatea la majoritatea concertelor rock de la noi. 

Varianta integrală a interviului este disponibilă pe dianaseceleanu.ro


Putem spune, cinic vorbind, că există şi părţi bune după Colectiv?

Există foarte multe părţi bune, însă din păcate, din cauza tragediei tind să se minimalizeze şi să se evidenţieze lucrurile negative. E mult mai simplu să scoţi în evidenţă ceva ce nu e OK, decât ceva ce se face bine constant. S-au schimbat multe lucruri în bine, pornind de la grija oamenilor pentru siguranţa proprie. Sunt foarte multe persoane care vin în cluburi la evenimente şi întreabă dacă se găsesc suficiente stingătoare, dacă există o autorizaţie de la ISU, dacă sunt suficiente ieşiri de urgenţă. Unii dintre oameni au început să devină mai apropiaţi, poate mai empatici. Pentru că trecând printr-o tragedie de genul ăsta, de cele mai multe ori, omul începe să realizeze nişte lucruri.

Înainte de Colectiv, m-a sunat cineva să întâlnim în oraş. Am spus că sunt ocupat şi n-am ieşit. După Colectiv mi-am dat seama că nici nu o să mai putem vreodată...

Tu, spre exemplu, ce ai realizat?

Că fiecare moment este foarte important şi că trebuie să ne stabilim fiecare nişte priorităţi clare. De exemplu, voiam să mă întâlnesc cu cineva înainte de tragedie. Cu două-trei săptămâni înainte m-a sunat să ne vedem în oraş şi tot timpul am spus că sunt ocupat, pentru că era o perioadă destul de agitată cu evenimente şi n-am reuşit să ne vedem. După Colectiv mi-am dat seama că nici nu o să mai putem vreodată… Aşa că am realizat că fiecare moment e important şi dacă nu eşti atent la detalii, la un moment dat s-ar putea să pierzi nişte lucruri pe care să nu le mai poţi dobândi niciodată înapoi.

După Colectiv au fost închise multe localuri şi cluburi. Ulterior, au fost redeschise. Cum priveşti acest lucru, din punct de vedere al siguranţei oamenilor care le trec pragul?

Multe localuri şi cluburi, dacă mă întrebi, n-ar fi trebuit să funcţioneze de foarte mult timp. Dacă au fost redeschise, probabil s-au luat nişte măsuri în aşa fel încât să corespundă, însă măsurile astea ar fi trebuit să fie luate cu mult timp înainte. Ideea este că am observat că noi, ca societate, luăm măsuri doar după ce se întâmplă ceva, post factum, în loc să observăm anumite lucruri şi să acţionăm preventiv. Aici este problema.

În momente de panică, oamenii reacţionează necontrolat şi se pun în pericol unii pe alţii. Cât de important e să urmeze nişte cursuri de prim ajutor şi să fie informaţi dinainte de a participa la evenimente?

Orice om, indiferent de gradul lui de pregătire, în primele momente într-o situaţie dificilă reacţionează ca orice altă fiinţă vie de pe lume asta. Avem trei răspunsuri ca orice altă fiinţă vie: fight, flight, freeze. Dar prin educaţie, prin pregătire începem să gestionăm mult mai repede astfel de situaţii şi să trecem mai bine peste un moment în care nu avem nicio reacţie sau avem tendinţa de a o lua la fugă. Sunt răspunsuri naturale, împotriva cărora noi trebuie să luptăm ca să avem o reacţie corectă. Asta se rezolvă prin pregătire, instructaje periodice, prin simplificarea modului în care se prezintă lucrurile. 

andrei irode foto facebook

Cât poate să facă diferenţa o echipă bine pregătită într-o situaţie în care un loc nu îndeplineşte normele de siguranţă?

În primul rând, o echipă de intervenţie bine pregătită nu ar avea ce să caute într-o locaţie care nu are autorizaţie şi tot ceea ce trebuie. O echipă bine pregătită face diferenţa între viaţă şi moarte! De-a lungul timpului ne-am confruntat şi noi cu mici incendii, cu probleme de sănătate ale unor participanţi unde am fost nevoiţi să intervenim. Ideea este că în momentul în care oamenii ştiu ce au de făcut, chiar în nişte condiţii nu tocmai optime, ar reuşi să facă diferenţa. Chiar după tragedie au fost foarte mulţi medici, asistenţi, paramedici care au făcut nişte eforturi supraomeneşti.

Care au fost cele mai dificile scenarii cu care te-ai confruntat în timpul serviciului?

Am avut cazuri de autovehicule cu care au luat foc şi mi-aduc aminte că erau mulţi cei care râdeau de mine că umblam cu trusa de prim ajutor şi cu stingătoarele, iar după o vreme au început să înţeleagă utilitatea lor. Chiar oamenii care lucrează în domeniu de foarte multe ori nu sunt pregătiţi pentru situaţii de urgenţă. Consideră suficient că au o statură impunătoare şi că poartă un ecuson, când, de fapt, pregătirea unui om care lucrează în securitatea privată este mult mai complexă şi ar trebui să se desfăşoare la un anumit nivel.

La ce ar trebui să fie atentă o persoană care merge într-un club sau într-un bar?

În primul rând, oricine are o astfel de locaţie ar trebui să fie dispus să răspundă la anumite întrebări pe care orice om care calcă pragul este îndreptăţit să le pună. În momentul în care nu observăm planurile de evacuare la vedere, unde sunt trecute şi persoanele responsabile pentru asta, unde descoperim că nu există iluminat de siguranţă, unde nu observăm că există stingătoare de incendiu la vedere şi semnalizate corespunzător, ei bine, aceea este o locaţie în care nu ar trebui să intrăm. 

A trecut un an de la Colectiv. S-ar putea ca, în condiţiile asemănătoare din seara de 30 octombrie, lucrurile să se desfăşoare la fel? Ne-a schimbat cu ceva la nivel de măsuri de precauţie?

E o întrebare dificilă, sincer. Cred că foarte mulţi dintre oameni ar fi capabili să facă un pic diferit lucrurile, dar ca la orice schimbare există şi multă opoziţie. Chiar m-am confruntat de curând cu o discuţie pe care am avut-o cu un oaspete care mi-a spus „De ce ne limitaţi accesul la eveniment?” şi i-am explicat că avem o capacitate maximă a locului, iar el mi-a replicat „Păi, da, dar înainte aici intrau 500 de persoane”. În continuare există oameni care nu înţeleg riscurile şi care nu au învăţat nimic din Colectiv, şi asta este într-adevăr trist.

Varianta integrală a interviului este disponibilă pe dianaseceleanu.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite