Sabotată pe plan intern, Maia Sandu caută sprijin extern

Boicotată politic la nivel parlamentar, fără guvern funcţional, cu pârghii puţine, dar cu un puternic sprijin popular, noul preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, încearcă să promoveze o politică externă activă.

Corupţia, care a pătruns adânc în justiţie, generează situaţii absurde. Guvernările oligarhice din ultimii ani au întărit schemele de contrabandă, guvernul a demisionat, iar premierul, miniştrii blocului economic şi secretarii de stat au refuzat să-şi îndeplinească atribuţiile până la învestirea unui nou guvern şi s-au retras. Învestirea unui alt executiv depinde de stânga socialistă a lui Igor Dodon şi de un grup de penali cu imunitate parlamentară. Noul preşedinte se confruntă cu un Parlament ostil pe care îl împinge spre dizolvare şi anticipate ca unică soluţie de curăţare a clasei politice, procurorul general s-a supărat că este forţat de Preşedinţie şi de societatea civilă să facă, în sfârşit, lumină în dosarele de mare corupţie. Schemele funcţionează, banii ţării se scurg, iar populaţia devine tot mai săracă. În paralel, câteva holdinguri mediatice, atribuite socialiştilor şi corupţilor cu imunitate, trudesc non-stop la impunerea percepţiei că Maia Sandu este responsabilă de toate crizele.

Moldova, o ţară pe butuci în care toţi politicienii se vor în opoziţie

În realitate, toate structurile guvernamentale sunt administrate de oameni plasaţi în funcţii de regimul cleptocratic controlat, până în 2019, de oligarhul Vladimir Plahotniuc – oameni pe care Igor Dodon i-a păstrat în funcţii după ce Plahotniuc a fugit din ţară. Prin ei este sabotat statul şi sărăcită populaţia. Ei decid scumpirea carburanţilor, majorarea tarifelor, ei pun pe butuci întreprinderile de stat şi fac ca angajaţii acestora să nu-şi mai primească salariile. Totul pentru a eroda încrederea oamenilor în noul preşedinte.

În condiţiile unui sabotaj politic intern, care poate duce la o dramă socială (dacă vor înceta să mai fie achitate pensiile şi salariile), Maia Sandu încearcă să menţină ţara pe linia de plutire, până la curăţarea Parlamentului, cu sprijin extern. Partenerii internaţionali au anunţat că vor trimite în Moldova vaccin anti-COVID-19, iar după vizita Maiei Sandu la Bruxelles, UE a demarat o misiune de programare, care va stabili priorităţile pe termen scurt, mediu şi lung privind asistenţa UE pentru Moldova.

După întâlnirea cu Klaus Iohannis şi vizitele efectuate la Kiev şi Bruxelles, miercuri, 3 februarie, Maia Sandu pleacă la Paris, unde se va întâlni cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Oponenţii politici ai Maiei Sandu o critică pentru că încearcă să scoată ţara din izolare internaţională. Potrivit acestora, securitatea naţională a Republicii Moldova ar fi acum în pericol, pentru că la Preşedinţie a ajuns un om „ghidat şi plătit”, spun ei, din afara ţării.

Moldova trebuie să fie activă acum, când UE decide planul de finanţare

Vizita Maiei Sandu la Paris are menirea de a da un nou impuls relatiilor politice, economice şi culturale dintre Republica Moldova şi Franţa, menţionează un comunicat al Preşedinţiei de la Chişinău. Directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, a remarcat că vizita are loc la iniţiativa Franţei. Potrivit lui, „deciziile privind susţinerea Republicii Moldova se pregătesc cu migală”: „Macron şi diplomaţia franceză vor fi destul de importante în perioada următoare, până când lucrurile se vor clarifica – când la Berlin va avea loc acest transfer de putere, care se anunţă spre sfârşitul acestui an. Deci, este o vizită foarte importantă. Multă lume la Chişinău se aşteaptă la rezultate imediate, sume de bani şi investiţii. Nu trebuie să fim naivi, deciziile importante se pregătesc meticulos. Cred că această întâlnire cu Macron va da roade pentru Moldova, mai ales că acum, în cadrul Uniunii Europene, se decide planul de acţiune şi de finanţare pentru Moldova în următorii ani”, a menţionat Victor Chirilă într-un interviu pentru „Europa Liberă”.

Fostul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu, este de părere că Republica Moldova are nevoie acum de o ”politică externă activă”. Fără acestea, spune el, Moldova va fi o ţară mai săracă, mai instabilă şi mai fragilă. „Moldova are nevoie ca de aer de o politică externă activă, de o prezenţă în exterior, de promovare a ţării, de deschidere a unor pieţe, de atragere a unor noi proiecte de dezvoltare, de finanţări pentru poduri, drumuri, spitale, universităţi. (…) Aceste lucruri nu vin de la sine şi dezvoltarea Republicii Moldova nu se va face de la sine, ea necesită investiţii de efort, timp şi fonduri. Beneficiile nu cad din cer. Asupra unor beneficii se lucrează, pentru că orice lucru pe care vrei să-l obţii necesită investiţii”, a comentat Nicu Popescu.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle