Scurtă enciclopedie a fraudelor electorale 2020

Alegerile locale nu au fost doar despre schimbare. Ci şi despre ce poţi face când îţi cunoşti drepturile şi ţi le protejezi. Despre cum pui presiune pe sistem, cum îl priveşti în ochi şi cum îl obligi să te ia în serios.

„Din experienţele anterioare, spre dimineaţă vom şti exact care este rezultatul real al alegerilor”, spunea duminică seara primarul încă în exerciţiu al Capitalei. Au suspectat-o mulţi de ridicol pe Gabriela Firea, atunci, la finalul zilei alegerilor locale. I s-a transmis că nu ştie să accepte o înfrângere. Iar fostul ei contracandidat Traian Băsescu i-a dat asigurări că situaţia nu seamănă defel cu cea petrecută la alegerile prezidenţiale din 2009, când candidatul Mircea Geoană s-a culcat şef de stat şi s-a trezit învins.

N-a durat nici o zi întreagă până când peste vorbele Gabrielei Firea s-a schimbat lumina. Şi, cumva, o serie de nedumeriri legate de istoria alegerilor din anii de pe urmă se pot de-acum spulbera, în noua cheie ilegală sau cel puţin incorectă de numărare a voturilor, descoperită la mai multe secţii în care rezultatele au fost flagrant bizare.

O întreagă paletă de exerciţii de fraudare a alegerilor a ieşit la iveală şi, cel mai probabil, ceea ce se vede este doar vârful unui iceberg ce ţine captivă societatea românească de 30 de ani. 

„Din experienţele anterioare, spre dimineaţă vom şti exact care este rezultatul real al alegerilor, cel puţin aşa s-a întâmplat în Bucureşti acum patru ani de zile”. Aşa a sunat comentariul de duminică seara al Gabrielei Firea. 

Ce aştepta, de fapt, Firea, proiectată la aproape zece procente sub contracandidatul Nicuşor Dan?

„Acum patru ani de zile”, pentru Primăria Sectorului 1 al Capitalei, bătălia s-a dat între Dan Tudorache, de la PSD, şi Clotilde Armand, de la Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Primele exit-polluri o dăduseră câştigătoare pe Armand, cu un scor de aproximativ 32 la 29. A doua zi, dimineaţă, însă, la numărătoarea voturilor, de 32 de procente se apropia tocmai Tudorache, iar Armand avea doar 29%. Cererea de renumărare a voturilor, depusă de USB, avea să fie respinsă, iar Tudorache a deţinut, în ultimii patru ani, fotoliul de administrator al celui mai dezvoltat sector al Bucureştilor. 

Confruntarea dintre cei doi s-a repetat duminica aceasta, după patru ani. Exit poll-ul a dat-o câştigătoare, din nou, pe Clotilde Armand, de data aceasta cu o diferenţă mult mai consistentă, de zece puncte procentuale (47 la sută faţă de 37%). A doua zi, spre prânz, însă, candidatul PSD a stârnit rumoare când a ieşit public să anunţe că se află în avantaj, la numărătoarea paralelă făcută de partidul său - cu 200 de voturi faţă de principala adversară.

„Băi, care mi-ai şutit votul?”

Încercarea primarului Tudorache de a-şi salva cu orice preţ funcţia a făcut, de fapt, un deserviciu propriului partid. Alertaţi de situaţia creată la Sectorul 1, echipa lui Armand, susţinătorii taberei politice din care provine şi observatorii independenţi s-au aplecat mai atent către suspiciunile de nereguli electorale sesizate în diverse locuri din ţară. Plecaţi online pe urmele propriilor voturi, în rapoartele Autorităţii Electorale Permanente, unii alegători au descoperit scor zero în dreptul candidatului pe care ştiau că au pus ştampila. La Piatra Olt, de exemplu, însuşi candidatul USR-Plus şi-a căutat în zadar sufragiile primite de la propria familie. Cei din comisie le deturnaseră. Inclusiv pe al său!

Cazurile descoperite au fost raportate electoral şi penal, s-au rostogolit în online şi au devenit subiect pentru principalii vectori media. Au ieşit, astfel, la iveală, nereguli şi aiuritoare metode de a răsturna votul real. 

Dacă votul multiplu a fost scos din arsenal, pentru că există verificarea electronică în timp real a actelor de identitate, se practică, în schimb, la scară largă şi într-un mod grosolan, chiar primitiv, inversarea cifrelor în rapoartele finale. E elocventă păţania acelui candidat din Piatra Olt, un oraş de circa 6.000 de locuitori, unde oamenii se cunosc între ei - să-i furi candidatului propriul vot denotă fie retard intelectual, fie un tupeu consolidat în timp şi bazat pe o convingere fermă că alegătorii sunt o turmă amorfă care se teme de o posibilă răzbunare a stăpânului. De altfel, presiunea de la nivelul secţiilor de votare a fost foarte vizibilă, la aceste alegeri locale. „Avem primari, consilieri, echipe de campanie în secţie care fac presiune asupra alegătorilor. Primarul stă în secţie şi intimidează alegătorul”, a povestit, pentru Hotnews, Septimius Pârvu, specialist în alegeri şi bună guvernare la Expert Forum.

Acte ratate

Cele mai multe nereguli s-au petrecut după închiderea secţiilor de vot şi deschiderea urnelor. Au fost numeroase situaţiile în care voturile unui partid, câteodată toate, au fost redistribuite din creion către alţi candidaţi sau au fost transferate integral unor formaţiuni irelevante, parcă special inventate pentru a face posibile denaturări ale rezultatelor. La secţia 127 din Bucureşti, toate cele 164 de voturi care, în procesul verbal încheiat la finalizarea numărării din secţie, au revenit USR-Plus, apar, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, contabilizate în dreptul Partidului Naţiunea Română, câştigător al alegerilor în respectiva secţie. Un alt exemplu este în Sectorul 4, unde un anume Partid Social Democrat Independent a sărit de la două voturi în procesul verbal la 450 pe site-ul AEP. A doua zi, la intervenţia taberei furate, lucrurile s-au remediat: USR-Plus şi-a recăpătat cele 363 de voturi dispărute, iar PSDI a sfârşit cu opt voturi.

Aşa-zisul sondaj transmis în ultimele ore de campanie de Daniel Florea, primarul pesedist al Sectorului 5

Despre PSDI trebuie precizat că este partidul creat de Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, cel despre care se spune că ar fi de fapt omul din umbra lui Dan Tudorache la Sectorul 1. Şi, a propos de Vanghelie: în sectorul 5, din 90 de voturi încasate de PNL într-una din secţii, 81 s-au regăsit, după centralizarea la AEP, în dreptul Partidei Romilor.

Au bătut la ochi cazuri de secţii în care, la Bucureşti, de exemplu, Nicuşor Dan, candidatul propus de USR-Plus şi PNL pentru Primăria Generală, a obţinut 450 de voturi, în schimb, la listele pentru Consiliul General municipal, partidele care l-au susţinut au fost votat de doar doi alegători. Sau invers: zero votanţi pentru Nicuşor Dan, dar 214 pentru USR-Plus şi PNL în cursa pentru Consiliul General.

În mod paradoxal, actorul alegerilor de duminică care nu a fost păgubit în acest fel niciodată a fost tocmai PSD.

Statul, proprietate privată

Un flagrant straniu s-a petrecut tocmai în cursa pentru sectorul 1. În aceeaşi clădire în care funcţionează biroul electoral de sector se află şi oficiul de salubrizare al primăriei. Susţinătorii candidatei Clotilde Armand au surprins un bărbat - candidat şi el, pe listele PSD pentru funcţia de consilier de sector - care muta un teanc (473, la număr) de procese verbale cu rezultatele numărării voturilor din incinta biroului electoral în sediul serviciului public de salubritate, aflat în subordinea primarului în exerciţiu, Dan Tudorache, şi transformat, pe banii cetăţenilor, în sediu de campanie. Totul la vedere, ca şi cum plecatul cu înscrisuri oficiale dintr-o secţie de vot este o obişnuinţă. Şi ca şi cum primăria ar fi proprietatea privată a primarului.

Întrebat despre această situaţie, primarul pesedist a comentat: „Haideţi, doamnă, cred că nu înţelege limba română. Clotilde fraudează. Nu am dovezi. Dar nici ea nu are şi mă acuză”. Şi, aici, ajungem la un alt mod de a parazita atmosfera, într-o, probabil, tentativă de a banaliza fărădelegile comise: relativizarea furtului electoral şi mascarea lui prin manipulare. Aproape de sfârşitul zilei, televiziunile apropiate de PSD au afişat „bomba” serii - PSD şi Firea au dovada fraudei. Anunţul a stat mult timp pe ecran până la o oră târzie, şi, chiar dacă dovada nu a venit, tentativa de manipulare a fost evidentă. În final, formularea de pe burtiera Antenei 3 a fost de o sinceritate involuntară: „Cutremur absolut! Firea şi Tudorache, furaţi?”. Şi această întrebare a rămas fără răspuns.

Precipitarea cu care a fost intoxicată dezbaterea publică a fost explicată de analiştii politici drept tentativă de a distrage atenţia de la ştersul cât mai multor urme din primării.

Panourile electronice din staţiile de transport public din Voluntari pe care curge înscrisul „Consiliul Local - Instituţia Primarului Pandele Florentin Costel”

„Candidaţii în funcţie folosesc de la maşina primăriei până la banii primăriei să-şi facă reclamă” - este o altă neregulă semnalată de Septimius Pârvu în interviul acordat Hotnews. Spaţiul primăriei şi angajaţii acesteia folosiţi de Dan Tudorache pentru a-şi organiza campania electorală este o astfel de resursă publică folosită în scop electoral. Panourile electronice din staţiile de transport public din Voluntari pe care curge înscrisul „Consiliul Local - Instituţia Primarului Pandele Florentin Costel” (inclusiv în zilele în care campania electorală se încheiase) sunt, la fel, resurse folosite pentru uzul unui candidat. Sau aşa-zisul sondaj transmis în ultimele ore de campanie de Daniel Florea, primarul pesedist al Sectorului 5, în zeci de mii de exemplare, cu plicuri autoadresate - în fapt, publicitate electorală camuflată sub paravanul unei consultări cetăţeneşti pe tema unor proiecte, promise deja în urmă cu patru ani, dar rămase neîncepute. Şi sunt doar cele mai răsunătoare sau vizibile cazuri.

Ţara arde şi nu are cine să o stingă 

E firesc, în aceste condiţii, ca administraţiile în funcţie care au pierdut alegerile să îşi dorească să dinamiteze momentul, fie şi doar cu focuri bengale. Cu atât mai mult cu cât cuvântul de ordine al celor ce vor ajunge pentru prima oară în funcţiile locale este „audit intern”.

E foarte posibil ca în absenţa paginii de internet a Autorităţii Electorale Permanente, care afişează situaţia centralizării voturilor, perspectiva asupra neregulilor să fi rămas vagă,  construită pe speculaţii şi acuzaţii greu de dovedit. Evoluţiile din ultimii ani au declanşat, însă, o revoluţie mută în România. Protestele de stradă au desţelenit spiritul civic şi au atras înspre dezbaterea publică, socială, economică sau politică, o masă critică dispusă să schimbe algoritmii societăţii româneşti. Ei, copiii generaţiei care a trăit capitalismul de cumetrie, profitând şi de combustia neterminată a părinţilor lor frustraţi, sunt cei care au făcut posibilă breşa provocată maşinăriilor de vot tradiţionale (Miron Mitrea, Octav Cozmâncă, Adriean Videan, Vasile Blaga, Victor Ponta sunt doar câţiva dintre cei care nu s-au sfiit să vorbească public despre modalităţi de fraudare a alegerilor). Nu e de mirare că duminică seara, deşi afişată drept învinsă în exit-polluri, Gabriela Firea privea sfidător către restul lumii - ştia cum funcţionează mecanismele puterii şi îşi aştepta mercenarii care trebuiau să o scoată „din pix”, în secţiile de votare. La fel o face şi la final, când, la câteva ore după ce a recunoscut victoria lui Nicuşor Dan, a anunţat că va contesta votul de duminică.

Astfel de personaje din zona politicului profund lipsite de legitimitate au stagnat în tipare anacronice. Au pierdut contactul cu realitatea într-o lume pe care nici măcar nu mai pretind că o administrează, pentru că o dispreţuiesc. Iar în trufia lor nu mai pot să-şi înţeleagă adversarii. Au dat foc Romei. Şi-n timp ce Roma arde, cântă la harpă.

Mai trist decât acest dezastru costisitor cu cadavre politice ieşind brutal din scenă este doar absenţa oricărei instituţii a statului român. Nici o comunicare din partea ministrului de Interne, refuzul categoric al Parchetului General de a se adresa votanţilor înşelaţi, tăcerea Autorităţii Electorale. În faţa răului, românii au fost din nou cam singuri.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle