Povestea legii care i-a permis unui tâlhar recidivist să atace brutal o tânără în Alba Iulia: iniţiată de Guvernul Cioloş şi rescrisă de PSD

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tâlharul abia liberat în baza Legii Recursului Compensatoriu, care a atacat o tânără de 20 de ani în scara unui bloc lăsând-o fără cunoştinţă ar trebui acuzat de tentativă de omor. Aşa susţine Dan Antonescu, fost şef al Serviciului Omoruri din Poliţia Capitalei. „E o întâmplare fericită că acea fată e încă în viaţă”, spune expertul. Iar cifrele arată că peste 9.000 de persoane au beneficiat de la începutul anului de prevederile Legii Milei.

O tânără de 20 de ani a ajuns pe patul de spital cu pierderi majore de memorie după ce a fost victima unui atac violent comis în scara unui bloc din Alba Iulia. Agresorul: un bărbat de 33 de ani recent liberat din penitenciar în baza legii recursului compensatoriu. Nu mai puţin de trei condamnări are la activ Tiberiu Nicolae Drăgoi pentru infracţiuni comise cu violenţă extremă: două în România şi una în Grecia. Nu a contat. Judecătorii au fost nevoiţi să-l elibereze din Penitenciarul Aiud pe 15 septembrie, după ce tâlharul a dovedit că poate beneficia de legea potrivit căreia la fiecare 30 de zile de închisoare un condamnat primeşte un beneficiu de şase zile, care se consideră executate.

Efectele unei legi făcute peste noapte

Pentru tâlhăria de sâmbăta trecută, Drăgoi ar trebui acuzat de tentativă de omor, susţine specialistul criminolog Dan Antonescu, care afirmă că doar norocul a făcut ca tânăra lovită de agresor să rămână în viaţă. „Avem de-a face cu un individ irecuperabil din punct de vedere social, care are infracţiuni la activ şi care a primit pedepse insuficiente. Pentru el, trebuia să se meargă spre maximul prevăzut de lege. Dând pedepse mici nu faci altceva decât să îl încurajezi pe infractor, iar individul acesta s-a văzut clar că nu are nici cea mai mică limită în privinţa agresivităţii atunci când îşi pune în minte să obţină ceva“, a explicat Dan Antonescu pentru „Adevărul“.

Specialistul susţine că dacă va beneficia de clemenţa judecătorilor, bărbatul va ajunge din nou pe străzi, în căutarea unei noi victime. „Vom ajunge să ne gândim ca la ruleta rusească – cine e la rând. Mai mult, el va agresa din nou pe cineva, pentru că acesta e felul lui de a exista: loveşte, fură, agresează, ajunge la puşcărie. Cel puţin acolo ştie cum să-şi alimenteze pozitiv dosarul de liberare condiţionată, în scurt timp îi păcăleşte pe cei din penitenciar, participând inclusiv la programele de reeducare. Astfel, îl revedem pe stradă, unde se gândeşte pe cine să mai lovească“, completează Dan Antonescu.

Consecinţele liberării în baza recursului compensatoriu

În opinia expertului, felul în care a reacţionat agresorul denotă o conştientizare clară a ceea ce agresorul voia să facă. „A intrat ca şi cum avea treabă acolo, a aşteptat foarte politicos. A profitat de momentul în care fata nu era atentă şi în secunda în care ea şi-a întors privirea, atunci a lovit-o. Mă înspăimântă forţa cu care a lovit-o, e o întâmplare fericită că acea fată e încă în viaţă“, a subliniat Antonescu, adăugând că acestea sunt consecinţele liberărilor condiţionate în baza recursului compensatoriu.

În ceea ce priveşte brăţările de monitorizare, ce urmau să fie introduse odată cu legea privind recursul compensatoriu, acestea nu au ajuns în nicio secţie de poliţie. „Din 2014, brăţările sunt menţionate în Codul Penal. Schimbăm maşinile parlamentarilor, dar pentru nişte brăţări de monitorizare care au dublu rol, de supraveghere, dar şi de descurajare, ştiindu-se monitorizaţi, pentru acelea nu avem bani. Legea e modificată doar în avantajul infractorului“, spune Antonescu.

Cifrele arată că peste 9.000 de persoane au beneficiat de la începutul anului de prevederile Legii Recursului Compensatoriu. Încă dinainte de intrarea în vigoarea a acestei legi, la 19 octombrie 2017, specialiştii avertizau că prin aplicarea beneficiilor ei persoanelor condamnate pentru infracţiuni violente sau a recidiviştilor, efectele acestei legi nu vor fi altele în afară de creşterea criminalităţii şi reîncarcerarea celor eliberaţi în baza acestei legi.

Două treimi din cei eliberaţi, înapoi după gratii

În fapt, experţii din cadrul Administraţiei Penitenciarelor estimează că circa 2/3 din cei eliberaţi pe baza acestei legi sunt deja în spatele gratiilor. „Din motive evidente, Ministerul Justiţiei nu ţine această evidenţă, însă estimările noastre pun undeva între 60% - 70% procentul celor care au fost reîncarceraţi după ce au beneficiat de prevederile acestei legi. Şi vorbim aici de cei fără pedepse alternative, ci doar de cei cu pedepse cu închisoarea“, a declarat pentru „Adevărul“, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

În plus, acesta a subliniat un alt posibil efect negativ al acestei legi, şi anume faptul că infractorii recidivişti ştiu că vor beneficia încă o dată de această lege. „Cert este că fiecare infractor ştie că până în anul 2022 va mai beneficia de această lege. Practic, ştie că pentru orice infracţiune va avea o pedeapsă cu 20% mai scurtă“, a completat Sorin Dumitraşcu.

Toader, uimit de numărul mare al eliberărilor

La doar trei zile de la intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu, ministrul Justiţiei îşi exprima surprinderea cu privire la numărul mare al celor eliberaţi pe baza acestei legi. „Vă mărturisesc că este mult, mi-a depăşit aşteptările. Nu credeam că impactul va fi atât de mare. Dar este efectul legii“, afirma atunci Tudorel Toader.

Ministrul promitea la vremea respectivă măsuri care să atenueze efectele acestei legi, printre care şi suplimentarea personalului Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP). „A crescut numărul personalului, dar numărul persoanelor aflate sub supraveghere a crescut şi mai mult, deci deficitul de personal a rămas acut“, ne-au declarat cei din DNP.

Scuza PSD: „Fără legea asta n-ar mai fi dat în cap?“

Legea recursului compensatoriu a fost gândită de Raluca Prună, ministru al Justiţiei în timpul Guvernul Cioloş, după ce România pierduse mai multe procese la CEDO pentru condiţiile proaste din închisori. 

Ca statul să nu mai plătească despăgubiri financiare pentru deţinuţi, Raluca Prună a propus un mecanism de scurtare a pedepselor. Astfel, fiecare condamnat primea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme cu standardele CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp. Între timp, PSD a câştigat alegerile parlamentare, iar în ianuarie 2017, Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache, a trimis spre Parlament proiectul scris de Raluca Prună. În Parlament, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a dublat numărul de zile compensatorii. Aşadar, fiecare deţinut primea o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate. În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, astfel încât „e practic imposibil ca o cerere de liberare condiţionată să fie respinsă în condiţiile în care peste 90% din penitenciare au fost declarate ca necorespunzătoare condiţiilor de detenţie“ după cum apreciază avocatul Adrian Cuculis. Practic, o graţiere mascată. Legea a intrat în vigoare în forma adoptată de majoritatea PSD. Rezultatul: peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi înainte de termen. Unul dintre aceştia a atacat-o pe fata din Alba Iulia.

Întrebat de „Adevărul“ dacă simte vreo responsabilitate morală faţă de victima de la Alba Iulia, în condiţiile în care se numără printre parlamentarii care au votat legea recursului compensatoriu, deputatul PSD Florin Iordache a spus: „În niciun caz. Legile sunt făcute pentru a fi respectate. De legea recursului compensatoriu au beneficiat mii de oameni, nu doar acest nebun care a încălcat legea“.

Nici deputatul PSD Nicuşor Halici, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, nu are vreo remuşcare. „Şi dacă nu exista legea recursului compensatoriu, cel care a lovit-o pe tânără n-ar mai mai fi făcut acest gest când s-ar fi eliberat la termen? Nu are nicio legătură gestul cu legea. E vorba de genomul uman, cu părere de rău o spun, cu regrete. Până la urmă, ne-a obligat CEDO să facem acestă lege. Dacă nu, ar trebui să plătim“, a  spus Nicuşor Halici pentru „Adevărul“. De remarcat că atât Florin Iordache, cât şi Nicuşor Halici au spus că nu cunosc cazul şocant de la Alba Iulia, deşi a fost intens mediatizat în ultimele 24 de ore. 

Atac de o violenţă ieşită din comun

Poate că ar fi fost liber şi astăzi dacă momentul atacului nu ar fi fost surprins de o cameră de supraveghere montată în casa scării blocului, la intrarea în lift. Pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere se vede cum individul intră odată cu fata şi alte două persoane în holul blocului şi se îndreaptă cu toţii spre ascensor. Primii doi urcă, în timp ce tânăra rămâne să aştepte următorul lift. Bărbatul stă în spatele ei şi, la un moment dat, când aceasta întoarce capul spre el, o loveşte cu pumnul în faţă iar fata se prăbuşeşte fără cunoştinţă. Agresorul se repede asupra ei, apucă telefonul care căzuse pe podea şi o caută apoi prin buzunare. Pune mâna pe portofelul victimei şi dispare.

Imaginile surprinse de cameră devin însă virale, iar agresorul este identificat şi capturat. Poliţiştii fuseseră sesizaţi deja de medicii de la spitalul la care mersese fata, o sportivă care practică judo. La momentul sosirii la spital suferea de pierderi de memorie, fără să acuze traumatismul suferit, de care nu îşi amintea. „I s-a făcut o tomografie computerizată care nu a relevat leziuni posttraumatice intracraniene. Pacienta este stabilă, începe să-şi amintească unele fragmente petrecute în ziua respectivă, însă mai acuză dureri de cap“, au precizat reprezentanţii Spitalului din Alba Iulia. Tânăra este ţinută în continuare sub supraveghere în spital.

Autorul tâlhăriei nu este la primul atac de acest fel. La 22 de ani a fost condamnat la 6 ani de închisoare tot pentru tâlhărie. La scurtă vreme după ce a fost liberat, în februarie 2012, a încercat să violeze o taximetristă la Cugir, dar nu a reuşit, drept urmare s-a mulţumit să-i fure maşina. La volanul autoturismului furat a încercat să ademenească o altă femeie, iar când aceasta l-a refuzat, a lovit-o. De teamă că va fi prins, a fugit în Grecia, dar nici acolo nu s-a putut ţine departe de probleme. A atacat o femeie, pe care a bătut-o crunt, i-a furat două telefoane mobile şi câteva sute de euro. Pentru fapta sa, a fost condamnat la 7 ani şi 2 luni de închisoare şi a fost trimis acasă. Ar fi trebuit să părăsească penitenciarul în 2019, dacă nu ar fi beneficiat de legea recursului compensatoriu.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite