Se naşte, în mare urgenţă, noua specialitate medicală „terapii avansate pentru recuperare post-Covid-19“. O ratăm şi pe asta?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
c

Mi-e greu să determin cine din ierarhia noastră administrativă, oricum de partid, ar putea fi interesat de un asemenea subiect în care perspectiva banilor enormi este la îndemână şi din care România, cu voie de la cine se cere aprobare, ar putea face şansa reală de a ocupa un loc de nişă excepţional.

Avem cu cine. Avem cu ce. Poate n-avem cine să se bată pentru definirea problemei ca prioritate politică de prim rang. Şi teamă-mi este că, văzând cum se fac jocurile, nici nu va interesa pe nimeni dintre cei, ca să spun aşa, cu drept de semnătură.

Iată însă, pentru uzul dvs., neindicând niciun destinatar politic, care este problema care agită cursuri de apă subterane din ce în ce mai rapide. Semnal că ceva se pregăteşte. Asta ar fi, dacă am auzit bine, o decizie specială de susţinere a investiţiilor punctuale făcute în industria  medicală. Asta va însemna că această nouă dimensiune, „terapii avansate de recuperare post-Covid“, va deveni o prioriate tratată separat, considerată tot astfel într-un material confidenţial pentru uzul şefilor de stat şi guvern care vor trebui să aprobe - şi fără îndoială că o vor face - o realocare de fonduri masivă şi coordonată european.

Politic, este explicabil, deoarece se leagă de tot ce însemnat experienţă dramatică în utima perioadă, într-o anume proporţie datorată inadecvării sistemelor medicale şi a filozofiei clasice pe care au fost construite sistemele sanitare. Dacă se mai adaugă şi miniştrii defazaţi precum unii dintre liderii lor, starea de brambureală a depăşit orice prevederi pesimiste.

Context în care liderii europeni (sau cel puţin unii dintre ei) au cerut analize specifice privind modul în care pot spera la refacerea sistemelor economice, cum va fi posibilă reluarea activităţii în noua normalitate a măsurilor de revenire treptată la ceea ce va fi oricum o nouă realitate.  Poate să se bazeze - şi în ce măsură - pe o populaţie cu acelaşi nivel de sănătate fizică şi mintală, deci aceeaşi capacitate potenţială de efort ca în perioadele anterioare? Studiile există, am primit şi eu câteva dintre ele, sunt produse de acele „Health Intelligence Units“ create pe lângă diverse instituţii specializate pentru a oferi analize la nivelul politicilor de sănătate, corelându-le cu alte componente, vectori strategici la fel de importanţi cum ar fi, spre exemplu, certitudinile legate de accesul la surse de aprovizionare cu materiale sanitare , seruri şi tratamente pentru finele acestui an (a treia etapă pare-se inevitavilă de vaccinare) şi, tot aşa în serie, anul viitor cel puţin.

Sunt date nişte avertismente foarte precise. Poate decidenţii politici vor crede sau nu în ele, dar se vorbeşte despre apariţia unei confuzii extrem de periculoase (mărturisesc că şi eu eram convins de acelaşi lucru căci era reconfortant şi comod), între starea de sănătate consemnată de buletinul medical negativ eliberat pacienţilor la ieşirea din spital şi confirmarea oficială că sunt pe deplin şi irevocabil sănătoşi, cu o capacitate de efort recuperată în proporţie de 100%.

Nu-i aşa. De aici a apărut alerta majoră şi, zic eu, oportunitatea pe care România ar trebui s-o exploateze acum, căci studiile respective arată că, pe lângă ceea ce există, adică politici de sănătate mai mult sau mai puţin coerente de identificare şi tratament, este nevoie de cel puţin o la fel de complexă structură de recuperare la nivel naţional pentru pacienţii post-Covid-19. Asta va fi, în perioada imediat următoare, şi a început deja în unele ţări, să fie prioritatea majoră de sănătate căci, în funcţie de ea, se pot calcula real dimensiunile operaţionale şi eficienţa investiţiilor făcute în piaţa de muncă dintr-o ţară sau alta. Uitaţi schema pe care premianţii clasei, în alte locuri, au început s-o implementeze: exemplul respectiv îl găsiţi detaliat într-un articol care, publicat sub egida OXFORD BUSINESS CLUB, răspunde la întrebările simple şi aducătoare de mormane de bani legate de industria turismului medical pentru recuperare post pandemia Covid-19.Îl găsiţi aici.

Asta înseamnă că, aşa cum îmi explica dr. Mihaela Mihai, medicul şef al Complexului de recuperare „Corpore Sano“ de la Techirghiol, în fine ajungem ca statele (mă rog, unele dintre le) să recunoască faptul că biletul de ieşire de la spital este doar o etapă - excepţională. cu valoare uriaşă - dar numai o etapă în procesul care să ducă la posibilitatea de a vorbi despre o vindecare completă. Caracterul excepţional al maladiei este dat nu numai de numărul de tulpini şi variante, de rezistenţa extraordinară a acestui virus care se perpetuează în mediu cu oxigen, ci şi de faptul că produce o serie întreagă de sechele, mai mult sau mai puţin grave, mai mult sau mai puţin de durată, mai mult sau mai puţin previzibile sau posibil de identificat imediat de medicul curant din prima fază. Astfel, ele pot sau nu să apară imediat, dar urmează aproape sigur să fie resimţite, cu intensitate diversă, stări marcate de oboseală, dureri articulare şi musculare locale şi gangliobare, neuropatii diverse precum paresteziile, apoi sechele respiratorii (tuse şi insuficienţă respiratorie) care se pot prelungi luni de zile.

Mă bucur că încep să apară aceste semnale de urgenţă sanitară şi medicală deoarece îmi e foarte limpede, din experienţa cu pacienţii post-Covid pe care i-am primit în ultima perioadă, că lor nu li se explicase, sau poate nu suficient de bine, că biletul de ieşire din spital nu înseamnă că nu mai există sechele poate extrem de grave, dar invizibile din primul moment. Astfel, fişele arată că, tehnic, nu ar trebui să mai existe nimic, dar mie pacientul îmi vine cu insuficienţă respiratorie severă sau acuză brusc apariţia unor dureri diverse, foarte serioase şi adesea incapacitante. Dar, de fiecare dată când am putut să stabilesc lanţul firesc - medicul de spital, apoi medicul de famile şi medicul special pentru maladiile cronice ale pacientului - am putut să stabilm planul de tratament cel mai potrivit pentru cele două săptămâni pe care pacientul trebuie să le petreacă în centrul de recuperare, cu cele 10-12 proceduri zilnice. Apoi, în funcţie de rezultat, în acelaşi tip de consultare cu colegii mei, decid asupra planului de recuperare pe termen mediu sau lung, după natura şi intensitatea patologiei constatate şi de modul în care centrele balneare pot oferi recuperare specializată şi pentru celelalte afecţiuni existente, cele pe care infecţia cu Covid-19 le-a provocat să revină cu intensitate sporită şi într-o diversitate de forme. Tot ce vedeţi pe imaginea asta poate intra în clinică de recuperare după ieşire din spital“.

c

Există câteva centre de recuperare care sunt dotate cu aparatura foarte scumpă necesară şi care, în plus, pot combina acest tip de recuperare cu tratamentele balneare specifice unei game extraordinar de diverse. Spunea dr.Mihaela Mihai, nicăieri în Europa nu se poate identifica şi formula, imediat, o ofertă naţională consolidată de tratamente de recuperare pentru o listă atât de diversă de maladii, practic pentru toate primele 10 intrări pe lista cauzelor comune de mortalitate. Dar, pentru asta, ar trebui să existe o decizie politică precisă care, în cazul de faţă, să lege tratamentul spitalicesc de perioada de recuperare specifică şi, în acelaşi timp, nu ştiu prin ce mecanism financiaro-statal, să popularizeze lista românească, ducându-se cu ea la Bruxelles, cu un lobby profesionist pe lângă instituţiile europene.

Ceea ce, după umila mea părere, ar trebui făcut acum, nu mai târziu şi când vom sta şi ofta după trenurile pierdute. Se poate să treacă şi ăsta. Îl ratăm? Şi, dacă da, ce-ar fi cu asta?  Ghinion de ghinion, că n-ai cum să-i zici altfel.

În rest, între timp, Paşte fericit!

***

 P.S. Şi o bibliografie în domeniu, poate util foarte de lecturat

1. Post-covid syndrome in individuals admitted to hospital with covid-19: retrospective cohort study - 

2   6-month consequences of COVID-19 in pacients discharded from hospitaL: a cohort studies ARTICLES| VOLUME 397, ISSUE 10270, P220-232, JANUARY 16, 2021 

3. Risk factors for prolonged fatigue after recovery from COVID‐19, 

4. Look for These Symptoms in the Months After COVID-19 Recovery

5. 30 hospitals, health systems that have launched post-COVID-19 clinics, 

6. Post-acute COVID-19 syndrome

7. Post-COVID-19 recovery must not leave anyone behind, 

8. aveţi aici poate cea mai completă colecţie de linkuri pentru problema recuperării post Covid-19, cea făcută de specialiştii de la John Hopkins University

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite