Secretarul general al NATO a primit titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti

Vineri, şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu FOTO Facebook

Universitatea din Bucureşti a acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen. La primirea distincţiei, înaltul oficial al NATO a declarat că Universitea din Bucureşti a jucat un rol important în apărarea libertăţii.

Principalele declaraţii ale Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen:

Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru să ştie că uşa noastră le este deschisă. Macedonia va primi o invitaţie să adere la NATO, celelate două state trebuie să continue reformele structurale.

Atunci când eram tânăr, România şi NATO erau în tabere diferite şi era greu să crezi că lucrurile se vor schimba. Dar ele s-au schimbat, s-au îmbănătăţit, iar acum România şi NATO sunt mai puternice.

Nu cred că există o soluţie militară pentru problema din Siria. Este absolut strigător la cer ce se întâmplă, zeci de mii de oameni omorâţi, milioane de refugiaţi. Riscuri de extindere a conflictului, risc de folosire a armelor chimice, sunt lucruri foarte grave. Siria este o societate ft complexă. Avem nevoie de un mesaj puternic şi unificat

Aş vrea să văd o îmbunătăţire a dialogului structural cu China, precum şi cu alte pieţe emergente. Am semnat câteva înţelegeri, cu Australia, cu alţi parteneri din părţi opuse ale globului

„Sunt onorat de titlul acordat de Universitatea din Bucureşti. Acesta nu e doar cea mai importantă universitate din România, ci a jucat un rol important în apărarea libertăţii. Studenţii Universităţii au declanşat evenimentele din 1989, care au clădit România democrată”, a spus Rasmussen la primirea distincţiei.

Un student l-a întrebat pe secretarul general al NATO care a fost cel mai dificil moment al mandatului său. „La nivel personal, cel mai greu moment este atunci când trebuie să ofer condoleanţe naţiunilor care au suferit pierderi în Afganistan. Din păcate, asta se întâmplă săptămânal. Din punct de vedere politic, cel mai greu moment a fost procesul de a decide dacă demarăm operaţiuni militare în Libia. Am luat decizia în şase zile”, a spus şeful NATO.

La evenimentul din Aula Magna a Universităţii au participat preşedintele Senatului, Crin Antonescu, fostul şef de stat Emil Constantinescu, senatorul PSD Mircea Geoană şi ministrul de Interne Mircea Duşa.

Înainte de a primi titlul de Doctor Honoris Causa, Rasmussen s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, despre care se spune că e în cărţi pentru şefia NATO. „Mandatul meu expiră abia la sfârşitul lui 2014. Sunt foarte mulţi politicieni care ar putea deţine această funcţie. Nu voi comenta  pe niciun fel de nume . Este mult prea devreme pentru a discuta acest subiect”, a declarat vineri Rasmussen.

Întâlnirile la nivel înalt au început încă de dimineaţă, când Rasmussen a mers la sediul MAE, unde s-a întâlnit cu şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean. Apoi, şeful NATO a avut întrevederi cu ministrul Mircea Duşa şi premierul Victor Ponta.

Anders Fogh Rasmussen şi-a început mandatul ca cel de-al 12-lea Secretar General al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la 1 august 2009.

Anders Fogh Rasmussen s-a născut la Ginnerup, în Danemarca, la 26 ianuarie 1953. A studiat economia la Universitatea din Aarhus, obţinând masteratul în 1978. În acelaşi an, a devenit membru al Parlamentului Danez din partea Partidului Liberal.

De-a lungul carierei sale politice, Anders Fogh Rasmussen a deţinut numeroase funcţii atât în guvern, cât şi în opoziţie. A fost Ministru de Finanţe între 1987 şi 1992, iar în perioada 1990-1992, a deţinut funcţia de Ministru al Economiei în Guvernul de coaliţie liberal-conservatoare. În calitate de Ministru al Economiei şi membru al Consiliului ECOFIN al Uniunii Europene între 1990-1992, a fost negociatorul Danemarcei şi semnatarul Tratatului de la Maastricht, care a condus la introducerea monedei unice, Euro.

Din 1992 până în 1998, a fost purtător de cuvânt al Partidului Liberal, iar în perioada 1993-1998, a fost şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Economice şi Politice a Parlamentului. În 1998 a devenit preşedinte al organizaţiei naţionale a Partidului Liberal şi vice-preşedinte al Consiliului de Politică Externă a Parlamentului.

După alegerile parlamentare din 2001, a format primul său guvern, o coaliţie formată din Partidul Liberal şi Partidul Popular Conservator.

În timpul preşedinţiei daneze a Uniunii Europene (iulie-decembrie 2002) Anders Fogh Rasmussen a jucat un rol-cheie în procesul care a condus la încheierea negocierilor de aderare cu 10 state-candidate pentru UE, la reuniunea Consiliului European de la Copenhaga din decembrie 2002.

Guvernul său a fost reales în 2005 şi respectiv în 2007. Anders Fogh Rasmussen a ocupat poziţia de prim-ministru până la alegerea sa ca viitor Secretar General al NATO, la Summit-ul de la Strasbourg-Kehl din aprilie 2009.