Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Secţia pentru procurori din CSM a anulat acţiunea disciplinară în cazul celor trei procurori DNA care au anchetat modul în care s-a adoptat Ordonanţa 13

11
18 Dec 2017 17:21:00
Autor: Ionel Stoica
Procrorul Paul Dumitriu
Procrorul Paul Dumitriu

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anulat luni seară acţiunea disciplinară a raportului Inspecţiei Judiciare (IJ) în cazul celor trei procurori DNA - Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheşelu - cercetaţi disciplinar pentru „exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă“, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă.

Oficiali din cadrul CSM au explicat pentru Adevărul decizia de astăzi. Secţia pentru procurori a admis excepţia invocată în aparare în dosarul disciplinar şi în consecinţă s-a constatat nulitatea acţiunii disciplinare. „ Nu s-a dat aşadar o soluţie pe fond (vinovat sau nevinovat), ci doar s-a constatat o neregularitate procedurala în faza de cercetare prealabila derulată în fata IJ care a dus la nulitatea acţiunii”, arată sursa citată. 
 
(Foto: Minuta Secţiei pentru procurori din CSM)
 
Anunţul IJ din septembrie
 
Inspectia Judiciară a anunţat, în septembrie 2017, că a declanşat o acţiune disciplinară împotriva procurorilor DNA Marius Bulancea, Paul Dumitriu şi Jean Uncheselu, acuzaţi de "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”, în dosarul în care au anchetat modul de adoptare a OUG 13.
 
Inspecţia Judiciară anunţă că a exercitat acţiunea disciplinară faţă de procurorii Marius Bogdan Bulancea - procuror şef secţie, Paul Silviu Dumitriu -procuror şef adjunct secţie şi Jean Nicolae Uncheşelu de la Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru "exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă”.
 
Inspecţia Judiciară motivează că, prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi de procurorul şef adjunct secţie în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat în 31 ianuarie şi constituirea dosarului privind Ordonanţa 13, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA, "au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare".
 
"Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP)", explică Inspecţia Judiciară.
 
Totodată, inspectorii judiciari arată că procurorul Marius Bogdan Bulancea a încălcat dispoziţiile art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale.
 
În raportul IJ se mai menţionează că efectul a fost încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat de către cei trei procurori DNA, care "s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului".
Conform sursei citate, o altă consecinţă a fost deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.
 
Inspecţia Judiciară mai spune că acţiunea disciplinară împotriva celor trei procurori a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor.
 
Ancheta DNA
 
Dosarul privind OUG 13 a fost închis în 26 iunie de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe fondul deciziei pronunţate de Curtea Constituţională în urma sesizării privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.
 
În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
 
Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
 
Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
 
DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

11 Comentarii

Ţepeş
18.12.2017, 19:45:56

Chiar dacă nu sunt de acord cu o mulțime din modificările criminale aduse legilor justiției, în care se încearcă dezincriminarea unor fapte, minimalizarea unor efecte a unor fapte de natură penală, etc., tot nu pot să nu observ că în cazul prezentat în articol, procurorii au acționat la comandă, politică sau nu. De ce spun asta? Pentru că Secția de procurori din CSM nu a declarat nevinovăția procurorilor ci că "nu s-a dat aşadar o soluţie pe fond (vinovat sau nevinovat), ci doar s-a constatat o neregularitate procedurala în faza de cercetare prealabila derulată în fata IJ care a dus la nulitatea acţiunii”. Ceea ar fi foarte posibil. Dar atunci de ce nu sunt sancționați măcar cu o avertizare procurorii de la IJ? În cazul în care procurorii ar fi fost nevinovați, chestiunea ar fi fost clară. Dar așa ... Din păcate la noi viața politică, socială, economică, etc. funcționează după niște reguli conflictuale. Tinerii sunt asmuțiți împotriva pensionarilor, pensionarii împotriva medicilor, angajații contra șomerilor, partizanii unui partid împotriva partizanilor unui alt partid, românii contra minorităților, minoritățile contra instituțiilor statului, politicienii împotriva altor politicienii, câteodată fiind chiar colegi de partid, procurorii contra altor procurori sau împotriva judecătorilor, etc. Și toate astea sunt posibile pentru că statul este slab, legile iar sunt aplicate după ureche. Pe baza acelorași probe, un procuror trimite în judecată altul nu, un judecător condamnă altul nu, etc. Concluzia? E clar că legile justiției sunt sau neclare sau interpretabile și ar trebui modificate. Cum vor fi însă modificate este altă discuție.

aurica mesterul
18.12.2017, 19:49:05

ERA DE ASTEPTAT CA VOR FI SPALATI PROCURORII CARE AU INCALCAT LEGEA. SI ATUNCI DOMNILOR DE CE NU SE VOTEAZA LEGEA RASPUNDERII MAGGISTRATILOR CIND PROCURORI FAC ABUZ DUPA ABUZ SI NIMENI NU-I TRAGE LA RASPUNDERE. ? DECI CEI CARE AU IESTIT ASTAZI IN STRADA DIN RINDUL MAGISTRATILOR NU CUMVA SUNT DIN CEI CU BUBE CUM ZICE ROMANUL.

-1 (3 voturi)
george 1
18.12.2017, 20:19:56

Aurica, tu esti diversionist PSD-ist? Magistratii raspund si acum! Documenteaza-te! Dar voi vreti sa raspunda in fata politicienilor hoti! Adica sa te cerceteze hotul pe care vrei sa-l bagi la puscarie! E cam greu chiar si pentru voi PSD-istii!

0 (2 voturi)
Iosif Guias
18.12.2017, 20:06:00

Actiunea disciplinara era netemeinica si nelegala. Deciziile CCR au putere doar pentru viitor, iar cercetarile facute de procurori privitoare la OUG 13 au avut loc inainte de decizie.

+1 (3 voturi)
george 1
18.12.2017, 20:12:51

Bravo CSM! Daca reusiti sa schimbati conducerea PSD-ista a Inspectiei Judiciare ar fi o mare realizare in lupta pentru independenta justitiei!

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (11)

Modifică Setările