Secţia Specială, îngropată de facto în CSM

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gheorghe Stan - Adina Florea - declaraţie de presă / FOTO Inquam Photos / George Călin / 28 feb 2019
Gheorghe Stan - Adina Florea - declaraţie de presă / FOTO Inquam Photos / George Călin / 28 feb 2019

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, devenită operaţională sub conducerea fostului ministru Tudorel Toader în ciuda criticilor dure venite din partea organismelor internaţinale, a intrat joi, de facto, în linie moartă după ce Consiliul Superior a decis cu majoritate să nu mai reia concursul pentru şefia acestui parchet

Consiliul Superior al Magistraturii a respins, joi, cu un scor de 11 la 8, propunerea de reluare a concursului pentru şefia Secţiei Speciale, potrivit unor surse. Membrii CSM au votat şi împotriva organizării concursului pentru funcţiile de execuţie din parchetul care se ocupă cu anchetarea magistraţilor.

„E clar că în CSM s-a cristalizat o majoritate care nu găseşte necesară SIIJ. Mai mult, sunt aproape sigur că au realizat că voinţa politică politică este în sensul desfiinţării imediate a unei asemenea structuri”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM, şi una din vocile din sistemul judiciar ce au criticat constant înfiinţarea acestui parchet.

„La începutul acestui an, CSM a aprobat un calendar al tuturor concursurilor, pentru previzibilitate. Printre ele, se aflau şi cele pentru funcţia de procuror şef SIIJ şi pentru funcţiile de execuţie din cadrul acestei instituţii. Pentru funcţiile de execuţie, la ultimul concurs, s-a prezentat un singur candidat, care s-a pensionat anterior interviului. Aşa se explică faptul că azi am constatat încetarea desfăşurării acelui concurs. Era un semn clar, dacă mai era necesar, că sistemul respinge această instituţie în continuare. De la crearea ei, ea nu a reuşit să câştige încrederea magistraţilor în ceea ce priveşte anchetele desfăşurate şi comunicarea publică. Aşa cum majoritatea sistemului judiciar a anticipat, această instituţie, care nu are corespondent în vreun alt sistem de drept, a săvârşit de la bun început abuzuri constatate prin hotărâri judecătoreşti.

Pentru funcţiile de conducere, de asemenea nu s-au înghesuit să se înscrie prea mulţi candidaţi. Cei admişi au fost larg contestaţi, ultimul retrăgându-se înainte de validarea concursului, în circumstanţele pe care le cunoaşteţi. Cred că votul de azi din CSM arată că instituţia reprezentativă pentru sistemul judiciar a înţeles că este nevoie de o reformă legislativă în ceea ce priveşte această instituţie, care nu prezintă credibilitate în forma în care a fost creată şi a funcţionat. Cred că nici măcar cei care au votat în favoarea organizării acestui concurs nu sunt pe deplin mulţumiţi de actuala reglementare, formulând propuneri de modificare a acesteia. Personal cred, alături de alţi colegi din CSM şi din sistemul judiciar, că este nevoie de abrogarea dispoziţiilor legale privind această instituţie şi desfiinţarea ei. Organismele internaţionale, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, GRECO, au opinat în acelaşi sens, şi în plus aşteptăm şi o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a declarat pentru „Adevărul” Andrea Chiş, judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

La rândul lui procruorul CSM, Cristian Ban a declarat că în contextul în care concursurile din sistemul judiciar sunt suspendate în aceste zile, nu putea exista un concurs pentru conducerea SIIJ. „Datorită stării de urgenţă sanitară toate concursurile în sistemul judiciar au fost suspendate ori amânate, motiv pentru care nu e oportun şi corect să se organizeze numai concursurile la siij. În al doilea rând CJUE urmează a se pronunţă în perioada imediat următoare asupra unor întrebări care vizează şi SIIJ”, a susţinut acesta.

Discuţii aprinse în CSM pe tema reluării concursului pentru şefia Secţiei Speciale 

Discuţiile au vizat reluarea concursului pentru şefia SIIJ şi pentru funcţiile de execuţie din parchetul care anchetează magistraţi. ”Să spun aşa: ţara arde şi CSM-ul se piaptănă”, a fost replica dată de procurorul Cristian Ban, care nu a rămas fără ecou.

Ministrul Justiţiei a cerut o amânare a deciziei, în vreme ce judecătoarea Gabriela Baltag a criticat, rapid, solicitarea şi exprimarea lui Ban. ”Sunt probleme mai urgente, inclusiv concursuri în magistartură. Este un subiect care, fără a intra pe fondul lui, este discutabil. Este fierbinte. (…) Există şi un proiect de act normativ înaintat CSM-ului, pentru desfiinţarea lui. Sunt decis să susţin cererea de amânare”, a spus Predoiu în plenul CSM.

”Trecând peste intervenţia plastică a domnului Ban. Văd că domnul ministru îmbrăţişează poziţia unei asociaţii cu care nu a fost în relaţii tocmai bune. Dumneavoastră aţi retras proiectul, pare-se în timp de pandemie se întâmplă multe”, a afirmat judecătoarea Baltag. Imediat a venit şi replica lui Predoiu: ”Eu astăzi evoc poziţia unei asociaţii cu care am avut puncte de vedere diferite, este adevărat. Nu asta este relevant. Ca să inchei, cererea ministerului este făcută independent, vă asigur”.

La rândul ei, judecătoarea Simona Marcu a vorbit despre situaţia delegării procurorilor. „La cererea de amânare a minustrului Justiţiei, soluţia pe care o antamează este una expres interzisă de lege, soluţia delegării procurorilor. A doua chestiune, referitor la procesele aflate pe rolul CJUE, care vizează şi problematica acestei structuri de parchet, vreau să precizez că deja termenul iniţial a devenit foarte incert, avocatul general Bobek avea termen în martie, iar până acum nu au fost depuse. Probabil în luna iunie, când CJUE va lucra, sau în toamnă. Ar reprezenta o amânare sine die a acestei situaţii”, a spus Marcu.

Bilanţul SIIJ în anul 2019: Din 417 de dosare, 415 au fost clasate

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2019 publicat de Ministerul Public., în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală în cadrul SIIJ, în anul 2019, aceasta a fost desfăşurată, în medie, de şase procurori care au avut de soluţionat 4.154 de dosare penale. Dintre acestea, 2.869 de dosare au fost înregistrate în anul 2019, iar 1.286 preluate/ rămase din anul 2018. Cauzele au fost întocmite ca urmare a sesizărilor formulate de persoane fizice/juridice private sau de instituţii publice, în categoria acestora regăsindu-se un număr de 2.052 dosare.

În anul 2019, SIIJ a soluţionat un număr de 417 dosare penale, dintre care în două cauze, privind trei inculpaţi, s-a dispus trimiterea în judecată. Unui dintre rechizitorii este cel în care au fost trimişi în judecată foştii procurori DNA, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Cel de-al doilea dosar trimis judecătorilor este al unul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, Mihai Laurenţiu Vasilescu, acuzat de abuz în serviciu.

De asemenea, conform Raportului, au fost clasate 415 cauze, cele mai multe dosare fiind de abuz în serviciu, luare de mită, cercetare abuzivă şi constituirea unui grup infracţional. La finalul anului 2019, la Secţia Specială au rămas de soluţionat 3.652 de cauze, pentru care procurorii au audiat 839 de persoane, dintre care 16 în calitate de suspecţi şi 36 în calitate de persoane vătămate.

Proiect pentru desfiinţarea SIIJ în februarie 2020

SIIJ devenit operaţională în luna octombrie 2018.  Primul şef al acestei structuri a fost Gheorghe Stan, fostul adjunct al Inspecţiei Judiciare, apoi acesta a ajuns judecător la Curtea Constituţională. 

În loccul acestuia, la şefia SIIJ a candidat procuroarea Adina Florea, care a obţinut cel mai mare punctaj, în comparaţie cu procurorii contra-candidaţi Eugen Iaşinovschi şi Bogdan Pîrlog. Numai că o parte din membrii CSM au boicotat câteva luni bune validarea rezultatelor în Plen prin neparticiparea la şedinţe. Astfel, în luna septembrie 2019, CSM nu reuşise pentru a 7-a oară să o valideze pe Adina Florea în fruntea SIIJ. 

În februarie 2020, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a elaborat un proiect de lege ce privea desfiinţarea SIIJ. Infracţiunile comise de magistraţi vor fi investigare, potrivit competenţei, de către DNA sau DIICOT. Infracţiunile comise de magistraţi vor fi investigare, potrivit competenţei, de către DNA sau DIICOT. În proiectul de desfiinţare a SIIJ a fost strecurat şi un punct potrivit căruia magistraţii - judecători sau procurori - vor fi trimişi în judecată doar cu avizul CSM, adică al Secţiei de judecători sau al celei pentru procurori, după caz. Asta înseamnă că pentru trimiterea în judecată procurorii se vor duce cu rechizitoriul la CSM spre avizare şi abia apoi îl vor trimite în instanţă.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite