Semne de întrebare privind spălarea a 70 de milioane de lei prin conturile sucursalei din România a celei mai mari bănci maghiare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

O anchetă recentă a DIICOT ridică semne de întrebare cu privire la activitatea unor angajati ai unei banci care funcţionează în România, dar şi în ceea ce priveşte modul în care îşi fac treaba instituţiile statului cu atribuţii în domeniul supravegherii bancare. Procurorii susţin că o grupare ar fi reuşit să transfere şi să scoată 70 de milioane de lei, în două luni, în condiţiile în care retragerile cash sunt atent monitorizate.

Prima întrebare care se ridică este cum a fost posibilă transferarea şi scoaterea din conturile bancare a 70 de milioane, mai ales că sumele de bani sunt monitorizate atât intern, în cazul de faţă de OTP Bank, cât şi de autorităţile statului, în speţă Banca Naţională a României, prin Direcţia de supraveghere.

Potrivit procurorilor DIICOT, în luna august 2021, a fost constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii prin mijloace frauduloase a sumei de aproximativ 16 milioane de USD, sumă aflată în conturile deschise la o unitate bancară din România de către un client al băncii, respectiv o companie înregistrată într-o jurisdicţie offshore. Mai precis, compania Paxum INC Belize, potrivit Newsonline.ro.

Sursa citată menţionează că offshore-ul ar fi fost anchetat într-un dosar al Parchetului General, în care fuseseră dispuse măsuri asiguratorii, care însă au fost ridicate în august 2021, cauza fiind clasată.

Astfel, grupul infracţional şi-ar fi pus rotiţele în mişcare de îndată ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicării măsurii asiguratorii a popririi instituită în perioada 17.03.2015 – 16.08.2021 asupra conturilor companiei menţionate. „Membrii grupului au organizat şi pus în executare un amplu mecanism financiar menit să asigure inducerea în eroare a instituţiei bancare”, potrivit autorităţilor. Una din persoanele responsabile, dată fiind fosta calitate de mandatar a firmei, a fost R. L, mamă omului de afaceri C.L. Acesta din urmă este soţul actriţei E. L.  De altfel, R. L. a şi primit şi măsura arestului la domiciliu, după ce judecătorii au respins propunerea DIICOT privind arestarea preventivă. Alte persoane din dosar sunt cercetate sub control judiciar.

Surse judiciare au precizat, pentru Adevărul, că printre persoanele anchetate sunt şi angajaţi ai OTP.

Procurorii spun că gruparea ar fi folosit „mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate şi procuri certificate prin apostilă falsificate în care era atestată calitatea nereală de împuternicit pe conturile societăţii a liderului grupului) sau care nu erau apte să justifice din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a fondurilor băneşti (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistenţă juridică încheiat cu un avocat şi pus în executare, în mod formal, prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanţă financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate)".

„Acţionând în această modalitate, grupul infracţional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România şi a determinat factorii de decizie să aprobe, în perioada noiembrie- decembrie 2021, plăţi în valoare totală de 70.156.151,72 de lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracţional sau în alte conturi controlate de aceştia", susţine DIICOT.

Ulterior, precizează procurorii, sumele obţinute ar fi fost supuse unui amplu proces de spălare a banilor, "fondurile obţinute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore fiind împărţite şi transmise către mai multe conturi bancare, operaţiune urmată de retragerea de sume în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor/creditarea companiilor unde membrii grupului sau apropiaţi ai acestora erau acţionari, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetăţenie română, moldoveană, ucraineană şi rusă, precum şi transferuri cu o valoare neobişnuit de mare în raport cu obiectul tranzacţiilor (de exemplu, contracte de cesiune părţi sociale cu o valoare nominală de 50 de lei în schimbul sumei de aproximativ 3.390.000 USD, antecontracte de vânzare - cumpărare)”.

Acţiunile de inducere în eroare a unităţii bancare au fost posibile şi ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Regulamentul BNR Nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care reglementează modalitatea de actualizare a datelor clienţilor în evidenţele unităţilor bancare, acceptând informaţii nereale şi înscrisuri falsificate, cunoscând caracterul incomplet, contradictoriu şi neclar al acestora.

Nereguli majore, ignorate sau nevăzute

Potrivit unor surse din sistemul bancar, suma de 70,000,000 lei scoasă cash este enormă, în condiţiile în care ar însemna că zilnic, timp de 35 de zile, au fost operaţiuni de 2 milioane de lei (aproximativ 450,000 USD). Astfel, este greu de crezut ca cineva nu s-ar fi putut sesiza, în cazul unor tranzacţii „complet neobişnuite”, în condiţiile în care media zilnica a operaţiunilor cu cash ar fi undeva la maximum 10.000 USD, explică sursele citate.

De asemenea, surse judiciare arată cu degetul şi spre neglijenţa instituţiilor statului, în speţă lipsa de reacţie a structurii care ar fi trebuit să sesizeze ce se întâmplă. Mai precis, Direcţia de supraveghere din BNR, în prezent condusă de Adrian Cosmescu, structură care în alte cazuri a reacţionat mai rapid.

Relaţii mai vechi între firmă şi bancă

Iar dovadă stă trecutul recent, când aceeaşi firmă a fost în atenţia OTP şi a BNR. Mai precis, în perioada 2014-2015 a existat o sesizare făcută de OTP şi de BNR în urma căreia s-a pus „sechestru pe conturile unei firme aparent obişnuite, dar care făcea parte dintr-un grup mai mare de firme care avea legătură cu o spălare consistentă de bani făcută de ruşi”, potrivit HotNews.

La acea vreme, supraveghetorul şef al BNR, Nicolae Cinteză, a dispus verificări foarte rapide, menţionând că operaţiunile se derulaseră printr-o singură unitate. Conturile firmei problematice au fost închise.

De altfel, într-un document judiciar din 2016, obţinut de NewsOnline, anchetatorii punctează problemele constatate în interiorul OTP Bank.

„Cu toate acestea, cu prilejul actualizării datelor clientului PAXUM inc. şi a persoanei care a susţinut că are ”puterea de a angaja” entitatea, respectiv ##### #####, funcţionarii OTP amintiţi au acceptat informaţiile nereale şi înscrisurile falsificate furnizate de sus numita cunoscând caracterul incomplet şi neclar al acestora (aşa cum recunosc în informările adresate ONPCSB arătate mai sus dar şi în plângerea formulată la data de 07.03.2022 în care susţin că funcţionarii bancari au verificat pe un website – registrul online al autorităţilor din California, Statele Unite ale Americii (https://www.sos, ca.qov/notary/),procurile depuse de ##### ##### iar în urma căutării a rezultat că nu există înregistrări ale acestui număr de apostilă, verificare pe care au făcut-o însă după efectuarea plăţilor de peste ## ### ### USD din conturile clientului PAXUM inc.).

Or, în aplicarea art. 11 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 129/2019, instituţiile bancare au obligaţia de a verifica informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, emise de o autoritate oficială dar şi din orice alte surse credibile şi independente inclusiv baze de date private care conţin informaţii de la autorităţi publice, autorizaţii de funcţionare, rapoarte de audit, documente fiscale, extrase de cont.

Funcţionarii OTP Bank nu numai că au aprobat plăţile efectuate din conturile PAXUM INC în conturile unor terţe persoane, dar au acceptat şi fragmentarea soldurilor conturilor şi transferurile de fonduri între conturile aceleiaşi persoane, operaţiuni specifice spălării de bani”, arată documentul.

Având în vedere datele anterioare, precum şi constatările procurorilor, o altă întrebare este de ce BNR nu a luat măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situaţii.

Potrivit unor surse judiciare, citate de publicaţia menţionată, OTP Bank ar fi fost scutită de implicarea penală în prezentul dosar după ce, în luna martie, ar fi făcut un denunţ la DIICOT. Denunţul a fost confirmat de reprezentanţii băncii pentru Adevărul.

Poziţia OTP Bank şi a BNR

La întrebările adresate de reporterul „Adevărul”, reprezentanţii OTP Bank au dat un răspuns ambiguu: „În ceea ce priveşte solicitarea de presă cu privire la gruparea înfracţională în care este citată şi compania OTP Bank România, dorim să aducem câteva precizări.

Ca de fiecare dată, banca a urmărit respectarea prevederilor legale şi a efectuat toate demersurile necesare pentru a gestiona în mod adecvat situaţia. În acest moment, colaborăm îndeaproape cu autorităţile implicate în investigaţia cazului, iar până la rezolvarea situaţiei nu putem oferi detalii suplimentare.

De altfel, OTP Bank a formulat ea însăşi o sesizare penală cu privire la aspectele descrise. Informăm, totodată, că, în situatia menţionată, activitatea băncii nu a fost afectată în niciun fel. Reafirmăm angajamentul băncii privind respectarea tuturor prevederilor legale şi a deciziilor instanţelor de judecată”, a fost poziţia OTP Bank.

Nici reprezentanţii Băncii Naţionale a României nu au fost mai dispuşi la dialog. Contactat de jurnaliştii Adevărul, Adrian Cosmescu, şeful Direcţiei de supraveghere din BNR, a subliniat că nu dă declaraţii, mai ales dată fiind poziţia sa în cadrul instituţiei şi ne-a îndrumat spre purtătorul de cuvânt, Dan Suciu. La rândul său, Suciu a avut un răspuns scurt: „Fiind un dosar în curs nu am ce să comentez”.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite