Singurul supravieţuitor al accidentului de la Clinceni, instructorul Adrian Constandache, e stabil, dar la fel de grav

Instructorul de paraşutism Adrian Constandache e în continuare internat pe secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul Floreasca din Capitală. Sportivul este stabil, în stare gravă, dar medicii atrag atenţia că pot surveni complicaţii în orice moment.

„Pacientul este în viaţă, însă este la fel de grav cum era şi ieri. Problema cu aceşti pacienţi este că pot face complicaţii în orice moment”, au declarat surse medicale pentru „Adevărul”.

Rezultatele IML vor arăta de ce a murit handbalista

Oficialii aşteaptă şi rezultate autopsiei în cazul tinerei Andreea Nica, de 27 de ani, care a murit pe masa de operaţie la scurt timp după ce a fost preluată de medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă. Handbalista de la CSM Unirea Slobozia, care va fi înmormântată joi, era conştientă atunci când a ajuns în spital, însă suferise un traumatism toracic. „Vom afla de la IML cauza morţii”, au precizat aceleaşi surse.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al tinerei va fi depus marţi, după ora 15.00, la Sala Sporturilor din municipiul Slobozia, în sala în care echipa sa joacă meciurile din Liga Naţională.

Dosar penal deschis de procurorii Curţii de Apel Bucureşti

Tragedia, cea mai gravă din ultimii ani, este investigată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală, dar şi pentru încălcarea obligaţiilor de siguranţa zborului.
 
Specialiştii sunt de părere că accidentul ar trebui să le dea de gândit autorităţilor astfel încât regulile pentru cei care îşi doresc să obţină permisul de paraşutist, dar şi pentru cei care vor să sară în tandem cu un instructor să devină mai stricte. Asta în condiţiile în care tot mai mulţi români aleg să facă salturi cu paraşuta şi sunt dispuşi să scoată bani grei din buzunar pentru o astfel de experienţă.

La fel a făcut şi Andreea Nica, pentru care primul salt cu paraşuta a fost şi ultimul, fiindu-i fatal. Tânăra a reuşit să se programeze sâmbătă, pe ultimul loc găsit liber, pentru un zbor în tandem cu instructorul Adrian Constandache. „A vrut să se elibereze” după ce echipa sa a pierdut un meci, povestesc colegele Andreei. „Andreea era cea mai afectată”, a declarat şi antrenorul Victorina Bora, după ce handbalista a murit ieri pe masa de operaţie a medicilor de la Spitalul Universitar Bucureşti.

Psiholog: „Sporturile extreme nu rezolvă problemele“

Saltul cu paraşuta a fost fatal şi pentru Daniel Floroiu, un bărbat de 49 de ani din Iaşi, care obţinuse licenţa de paraşutist în urmă cu câteva luni şi care avea la activ peste 80 de salturi. Din primele informaţii, Floroiu, care se afla în acelaşi avion cu Nica şi instructorul Constandache, nu ar fi respectat timpii de sărituri, intrând în coliziune, în aer, cu cei doi, ceea ce a dus la încrucişarea celor două paraşute. Cei trei au căzut în gol de la 100 de metri altitudine, susţin anchetatorii.

„Oamenii apelează la astfel de sporturi extreme din mai multe motive. Unii dintre ei, aşa cum a fost cazul Andreei Nica, vor să reducă nivelul de stres. Problema cu aceste sporturi, dacă sunt făcute nu din pasiune, ci ca metode de a face faţă stresului, e că ele rezolvă problema doar pe moment. Iar românii apelează tot mai frecvent la salturi cu paraşuta sau la zborul cu parapanta. Sunt, totuşi, şi categorii de oameni care au nevoie de adrenalină şi care nu refuză niciun sport, indiferent de cât de periculos e. Apoi, mai sunt cei care fac asta din pasiune”, a declarat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu.

Specialistul arată că nu orice persoană poate fi lăsată să facă salturi cu paraşuta şi că ar fi nevoie de aplicarea unor teste, dat fiind riscul foarte mare la care acestea sunt expuse.

Condiţii pentru paraşutiştii amatori

În acest moment, pentru un salt în tandem, doritorii trebuie să aibă asupra lor cartea de identitate, să nu aibă probleme de sănătate şi să nu depăşească o greutate de 110 kilograme, se arată pe site-urile firmelor specializate în salturi în tandem. Dacă îndeplinesc aceste condiţii, amatorii de senzaţii tari sunt supuşi unei scurte pregătiri, instructorul fiind cel care le explică cum se va desfăşura saltul şi ce trebuie să facă înainte şi după săritura din avion. Spre deosebire de salturile fără instructor, la saltul în tandem, persoana respectivă este strâns legată de instructor.

Cât îi priveşte pe cei care vor să obţină licenţa de paraşutism, ei sunt nevoiţi să obţină un certificat medical fără de care nu se pot înscrie la şcoala de paraşutism, care costă peste 1.000 de euro şi ale cărei cursuri durează o lună, trei zile fiind alocate strict teoriei. Ulterior, elevul susţine o testare scrisă şi abia apoi face saltul. După obţinerea licenţei, paraşutistul poate sări oricând.

Salturi fatale

În ultimii 14 ani au avut loc 10 accidente grave în care au fost implicaţi paraşutişti. Patru dintre ele le-au fost fatale celor care au făcut salturi cu paraşuta. Astfel, în aprilie 2005, un militar a murit în apropiere de aerodromul Câmpia Turzii, în timpul unui antrenament, după ce paraşuta nu i s-a deschis. Tiberiu Iancu urma să execute un salt de la 2.000 de metri.

Un an mai târziu, o participantă la Concursul Interjudeţean de Paraşutism a murit în timpul unui salt cu paraşuta de la 1.000 de metri. Potrivit martorilor, tânăra, care era din Oradea, a deschis din greşeală şi paraşuta de rezervă, moment în care coardele s-au încâlcit, blocând deschiderea paraşutei care ar fi putut să o salveze.
 
În 2007, paraşuta tip aripă a sergentului major Dan Bulac, de la Brigada Specială de Intervenţie „Vlad Ţepeş”, nu s-a deschis. Tragedia s-a petrecut tot pe aerodromul Clinceni, iar trei ani mai târziu, plutonierul adjutant Petre Onofre şi-a pierdut viaţa pe aerodromul Boboc din judeţul Buzău. Onofre participa la un curs al Şcolii de aplicaţie pentru paraşutişti din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre.