Siria de lângă noi: Republica Moldova

Protestele în formă continuată de la Chişinău lasă clasa politică din România cu gura larg căscată şi incoerentă să formuleze un mesaj comun. Siria de lângă noi, cum au numit-o experţii, proiectul statal Republica Moldova este pe ultima sută de metri a existenţei iar prea micii politicieni de pe Dâmboviţa nu văd oportunitatea.

Dornic să se erijeze într-o figură publică demnă de postura de viitor prim-ministru, Cătălin Predoiu a comis duminică o serie de gafe în prima lui declaraţie despre Republica Moldova. Un mesaj de reconciliere între protestatarii (denumiţi Dreptate şi Adevăr, deşi DA-ul moldovenesc înseamnă Demnitate şi Adevăr) şi Guvernul Republicii Moldova a avut mai mult darul să explice ce crede domnul Predoiu că se întâmplă în Republica Moldova: „După cum ştiţi, există o platformă Dreptate şi Adevăr care protestează în stradă la ora aceasta. Şi cere Guvernului reforme, şi e normal să le ceară.". Ei bine, nu e chiar aşa...

La Chişinău au ieşit în stradă şi unionişti, şi forţele pro-ruse şi oameni fără orientare politică, nemulţumiţi de corupţia generalizată. Dar, revendicarea vizibilă a Platformei DA, de alegeri anticipate, ar fi un dezastru pentru politica României în Basarabia noastră.

De fapt, după cum am explicat aseară la Jocuri de Putere şi în editorialul meu din ziarul Timpul de la Chişinău, este vorba de lupte intestine, PARTINICE. Se luptă oligarhii moldoveni pentru putere, profitând de nemulţumirea, firească, a populaţiei care îi scoate în stradă. Mitinguri cu un număr mare de oameni au scos şi asociaţiile unioniste însă nu l-am auzit pe domnul Predoiu atunci dând sfaturi Guvernului R.Moldova. Interesul nostru care este?

Nici în celălalt spectru politic din România lucrurile nu stau mai bine. Neconştientizând supărarea populaţiei, exponentul statului român, Victor Ponta s-a văzut la sfârşitul lunii august în timpul vizitei oficiale, public, cu „păpuşarul" Vlad Plahotniuc, stârnind o reacţie de supărare a basarabenilor faţă de România. Gestul lui a părut ca o girare a corupţiei din Republica Moldova, Plahotniuc neavând nicio funcţie publică în statul vecin. Dar nici Vlad Filat, concurentul lui Plahotniuc, nu avea nicio funcţie publică când preşedintele ales Iohannis l-a întâlnit înainte de alegerile din 30 noiembrie 2014...

În tot acest peisaj sumbru mai rămâne să vedem politicienii români că se ceartă şi pe acordul de împrumut de 150 de milioane de euro care este, măcar de data asta, rambursabil. Ca să înţeleagă ce e de făcut în relaţia CU CEL DE AL DOILEA STAT ROMÂNESC, expertiza nu trebuie căutată prea departe. Şi în rândul partidelor şi în cel al experţilor independenţi sunt persoane care pot arăta calea. Cine doreşte să aprofundeze una dintre soluţii e suficient să citească propunerea profesorilor Dungaciu şi Peiu despre Fondul Moldova.

Editoriale şi înţelegerea rolului nostru istoric faţă de Republica Moldova o pot face editorialiştii şi istoricii şi, ca o lectură obligatorie recomand politicienilor români să citească ce spun Lucian Mânduţă: Scrisoare către moldoveanul care crede că are o ţară şi Moise Guran: Singuri în faţa marelui URS.

Până nu intră în cotidian astfel de articole, care trebuie să reprezinte lectură de bază pentru toţi tinerii politicieni, ei trebuie ţinuţi la distanţă, să nu dea sfaturi Guvernului Republicii momentan Moldova şi mai ales, să nu acţioneze pe zonă!

Până nu înţelegem că raportarea noastră faţă de Republica Moldova nu este de tărâm electoral în care să ne găsim fiecare câte un discipol disciplinat, care să ne servească interesele de moment, şi că avem un rol istoric atât timp cât această ferestră de oportunitate rămâne deschisă. Altfel, vom intra în istorie ca singurul popor rămas să trăiască în două state.