SRI, noi precizări la acuzaţiile că ar utiliza mandatele „pe terorism“ în alte scopuri

FOTO Arhivă

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a făcut noi precizări în legătură cu acuzaţiile că ar utiliza mandatele „pe terorism“ în alte scopuri.

„Ce nu spun cei care acuză utilizarea de către SRI a mandatelor «pe terorism» în alte scopuri, cum ar fi cele legate de infracţiuni de corupţie, este că între 2004 şi 2014, legea 535, denumită generic «legea antitero», a cuprins, la decizia Parlamentului, TOATE infracţiunile care afectează securitatea naţională, nu doar cele de terorism“, a postat sâmbătă pe pagina sa de Facebook purtătorul de cuvânt a SRI, Ovidiu Marincea.

Oficialul SRI a oferit şi explicaţii.

„Deciziile instanţei europene precum şi a celei constituţionale au impus în anul 2004 modificarea procedurii de obţinere a mandatului de securitate naţională până atunci reglementată de Legea nr.51/1991, în sensul eliberării acestuia de către un judecător. Întrucât la acel moment, era în procedura parlamentară proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea terorismului, decizia forului legislativ a fost de includere a modificărilor legislative privind procedura de solicitare şi eliberare a mandatului de securitate naţională pentru toate categoriile de ameninţări la adresa siguranţei naţionale, în corpul respectivului act normativ(535/2004). Ca atare, în perioada 2004-2014 (moment la care Legea 51/1991 a fost modificată şi reintrodusă procedura de obţinere a acestui act) temeiul de eliberare al mandatului de securitate naţională, indiferent de domeniul în care a fost luat, l-a constituit Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Astfel, pornind de la faptul că în toate mandatele eliberate în această perioadă se regăseşte precizat ca temei al obţinerii Legea nr 535/2004 se încearcă să se acrediteze ideea că acestea ar fi fost obţinute prin invocarea unor ameninţări din domeniul terorismului“, scrie Ovidiu Marincea.

Anterior, SRI a dat asigurări într-un comunicat că „fondul informativ strict de securitate naţională pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe două componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmărire penală, în special a DIICOT şi a beneficiarilor legali abilitaţi să dispună măsuri pe linia regimului străinilor în România“.

„Precizăm ferm că nici o astfel de informaţie nu a fost valorificată de către DNA“, se arată în comunicatul dat publicităţii de SRI vineri.

SRI a negat categoric implicarea ofiţerilor săi şi a instituţiei în viaţa politică.

Referitor la colaborarea cu DNA, SRI precizează că nu are atribuţii pe linia monitorizării dosarelor penale. Are însă obligaţia legală de a informa organele de urmărire penală cu privire la săvârşirea unor infracţiuni.

În ceea ce priveşte rechizitoriile procurorilor, SRI afirmă că nu a determinat şi nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

SRI mai dă asigurări că respectă, în activitatea sa, principiul constituţional conform căruia judecătorii sunt independenţi şi că „nu întreprinde nicio acţiune care să promoveze sau să lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale“.

Reacţia SRI vine după acuzaţiile lansate în spaţiul public de fostul colonel SRI, Daniel Dragomir.

La o emisiune TV, Dragomir a lăsat să se înţeleagă faptul că rechizitoriile DNA nu se sprijină pe probaţiunea instrumentată de procurori în baza dispoziţiilor procesual penale, ci că ar fi întocmite de angajaţii unei alte instituţii, respectiv SRI, iar rolul procurorilor DNA s-ar rezuma la semnarea şi trimiterea la instanţă a rechizitoriilor.