Starea Apărării: „Cumpărăm din China, ca nişte dobitoci, de frica DNA-ului, şi punem în pericol securitatea naţională”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Viorel Manole, preşedintele Patromil. FOTO Mediafax
Viorel Manole, preşedintele Patromil. FOTO Mediafax

Viorel Manole, preşedintele asociaţiei producătorilor de armament şi tehnică militară din România, susţine că armata ar trebui să dea prioritate firmelor româneşti atunci când face achiziţii, chiar dacă asta ar însemna preţuri mai ridicate. De frica procurorilor anticorupţie, spune el, facem licitaţii şi atribuim contractele doar în funcţie de preţ. Iar firmele abonate la contractele cu statul „probabil că există, dar măcar sunt româneşti”.

Serialul „Starea Apărării Naţionale” continuă cu un interviu cu Viorel Manole, fost director general al Romaero şi actual preşedinte al Patromil - asociaţia naţională reprezentativă a industriei de Apărare. 

Dintre cei 43 de membri Patromil, doar doi sunt controlaţi de stat – IOR şi Romaero, restul sunt cu capital privat – dintre care în patru acţionarii majoritari sunt străini – Rode & Schwarz (Germania), Thales (Franţa), Intrarom şi Natlog (Grecia).  

Câţi producători de armament şi tehnică militară sunt în România?

Nu ştim. Tot ce pot să spun este despre membrii Patromil. Din 43 de membri, 38 exportă, dar nu neapărat produse militare. Luăm cazul – recent, acum, am avut foarte multe activităţi cu Eurotehnic Piteşti. Păi Eurotehnic Piteşti face scaune antiexploziv pentru transportoare blindate, pentru tancuri...Ei fac scaune! E adevărat, sunt scaune deştepte, atunci când îţi explodează o mină sub burta transportorului, că am avut o grămadă de soldaţi şi morţi, şi răniţi, trebuie să ai, în afară de blindaj, tot felul de modificări, inclusiv la scaune. Ăştia fac scaune şi exportă.

Nu e bizar să nu ştim exact câţi producători militari avem?

Există legislaţie specifică, chiar nu mai ştiu, este clasificată. În ultima perioadă firmele private au solicitat să fie scoase din acest sector al industriei de apărare din cauza suprareglementării. E greu să spunem câţi producători militari sunt. În momentul în care ai făcut două şuruburi care sunt destinate unei maşini militare, unde treci? 

Cât din producţie rămâne în ţară, cât merge la export?

Ştiţi foarte bine povestea de pe vremea lui Ceauşeascu - oricum ar face bicicleta aia, tot mitralieră iese. În continuare, atâta timp cât Ministerul Apărării şi celelalte structuri din SNAOPS – Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională – şi aici regăsim SRI, STS, SIE, SPP, Ministerul Internelor cu Jandarmerie cu tot – cât timp toate acestea dau comenzi extrem, extrem de limitate în fiecare an pentru că bugetele sunt aşa cum sunt, normal că societăţile din industria de apărare nu pot supravieţui numai din prtoducţia de echipamente şi sisteme şi produse militare. Şi atunci produc şi produse şi servicii civile.

În momentul de faţă, oricât am vrea noi, nu există o imagine clară – de exemplu cât este producţie civilă a societăţilor din SNAOPS şi cât este producţie militară. Tot ce putem şti este „bun, avem acest 158 de milioane”. Nici ăsta nu este foarte relevant. Pentru că, de fapt, aceste 158 de milioane sunt exporturile pentru care trebuie să obţii licenţă de la ANCEX (Autoritatea Naţională pentru Controlul Exporturilor, din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, care reglementează doar exporturile de armament şi tehnică militară - n.r.). Doar că nu sunt multe coduri CAEN, Apărarea nu mai este sector economic distinc, societăţile exportă, dar nu ştim dacă militar sau civil. 

La nivelul Patromil, cât din producţie rămâne pe piaţa internă, cât este exportat?

Nu putem spune. Romaero este membru Patromil. În cifra de afaceri, comenzile militare de la MApN pentru Romaero sunt undeva spre 30%. Adică dintr-o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, undeva la cinci milioane. Restul de 10 milioane în proporţie de 80% sunt exporturi. Dar nu sunt militare. E adevărat că opt milioane din 15 sunt export, dar nu export militar. Să luăm ProOptica. Cea mai tare firmă românească din domeniul opto-electronicei, din punctul meu de vedere. ProOptica este într-un domeniu de top, este una dintre puţinele firme competitive într-un domeniu de vârf al tehnologiei mondiale. Vorbim de opto-electronică, de optronică, de laser, de dispozitive de vedere pe timp de noapte, de dispozitive de conducere a focului. ProOptica – cifre aproximative – la o cifră de afaceri de 12 milioane de euro, 70% sunt exporturi în principal cu destinaţie militară.

Îi sună telefonul, este directorul general al ProOptica, îl invită la un eveniment. Viorel Manole întreabă despre exporturi. Închide.

Îţi dau informaţia aproape sigură, direct de la ei.

Aproape sigură?

Nimic nu-i sigur în domeniul ăsta.

Proiectul de lege prin care MapN ar fi obligat să cumpere exclusiv de la producători români ar ajuta?

Este ne-european şi nesustenabil. Dar nu este deloc bine înţeles. Există un ordin al unui consiliu interministerial înfiinţat prin ordin de guvern pentru reglementarea industriei. În el nu se spune că armata sau SNAOPS-ul trebuie să cumpere din România. Spune că pentru interesele naţionale de securitate poate să cumpere. Şi defineşte ce sunt interesele naţionale de securitate.

Pentru că nimeni nu se gândeşte că, în momentul în care eu am cumpărat un echipament din, spre exemplu, Marea Britanie, iar eu voi fi atacat – vezi cazul Ucraina – şi în conflict intră şi Marea Britanie, eu nu voi mai primi la timp acele subansambluri, echipamente sau servicii pentru că Marea Britanie are o problemă proprie, care este prioritară. Şi atunci a apărut acest concept, de securitate a livrării, pe care toate ţările membre UE l-au acceptat şi l-au însuşit, şi au zis că, din motive de securitate a livrărilor, sunt anumite situaţii în care un stat mebru poate să decidă să achiziţioneze un echipament sau bucăţi de echipament de la un furnizor care poate asigura această securitate a livrărilor. O practică uzuală în Polonia, Franţa şi alte ţări.

Ce-o să facem dacă noi vom cumpăra în continuare ca nişte dobitoci, numai pe principiul preţului cel mai mic – şi tot timpul vom face asta, pentru că aşa nu ne atacă DNA-ul – iar preţul cel mai mic unde este? În China! Iar China nu este în NATO şi nici în UE. Deci, din punct de vedere al securităţii livrărilor, suntem într-o mare eroare, mare.  

Dar exporturile României de ce merg mai degrabă în ţări emergente şi nu în Vest.

Ţările din UE, indiferent de declaraţiile lor frumoase şi democratice, sunt nişte ţări protecţioniste. Normal că Franţa nu cumpără de la mine, cumpără din industria franceză. Marea Britanie – exact acelaşi lucru. Dar chestiunea iarăşi este relativă. Dacă vă uitaţi care este cel mai mare cumpărător, vedeţi că sunt americanii. Şi nu cumpără şuruburi. Mă rog, nici lucruri foarte complicate nu sunt pentru că ei, de fapt, cumpără de la noi şi ca să-şi rezolve şi funcţia de arbitru şi poliţai internaţional. Deci nu le iau ca să le folosească pe piaţa internă, le iau pentru a le da – de multe ori chiar fără bani – în cadrul obligaţiilor pe care le are pentru a menţine pacea.

Cum ar fi?

Irak, Afganistan, Kurdistanul acceptat. Produse luate din România, dar sunt de regulă de la Romarm, industrie de stat. Motiv pentru care, în momentul de faţă, Romarmul are capacitatea saturată pentru această producţie. Dacă mai primeşte comenzi, nu le mai poate executa. Trebuie clar modernizate. Vorbim inclusiv în acel proiect de lege despre parteneriat public-privat, mă refer la parteneriate româno-român. 

Faceţi lobby pentru creşterea comenzilor guvernamentale pentru producătorii pe care-i reprezentaţi?

În principal, în proporţie de 60% din timpul pe care-l alocăm asta facem. Dar nu-i spunem lobby, ci promovare, consiliere gratuită şi fundamentare.

Asta o spun oficial şi neoficial: idioţisme – şi-mi cer scuze – idioţisme de genul „firmele care sunt abonate la contracte cu statul”, numai nişte dobitoci pot spune treaba asta! Adică statul român trebuie să dea contractul la firme străine, nu la firme româneşti!

Nu e vorba de româneşti şi străine, ci de faptul că sunt mereu aceleaşi firme.

Atunci când te duci la un concurs trebuie să ai referinţe. Asta este. S-au creat aceste capabilităţi şi competenţe, dar iarăşi spun: de ce statul român, spre deosebire de statul francez, statul britanic, statul polonez trebuie să dea contracte unor firme care nu sunt româneşti? Firmele astea despre care vorbim sunt româneşti. Sunt cele mai bune în domeniul IT-ului. Dovada este câştigarea licitaţiilor.

Multe contracte sunt prin atribuire directă, nu licitaţie.

Nu cunosc. Am spus, asociaţia nu se ocupă de partea comercială, eu sunt ONG. Dar asta cu „abonaţi la stat” mă supără extrem de tare. Poate că da, probabil aşa o fi, dar nu trebuie să uităm un lucru: firmele astea au angajaţi români.

Şi o să vă mai spun un lucru care încet, încet, a început să se înţeleagă. A fost o licitaţie acum câţiva ani pentru achiziţia unor milioane de cartuşe de 2mm. Vestitul AK-47, are toată lumea. Pentru că firma de stat din Brazilia a venit şi a dat cu 50 de bani pe milionul de cartuşe, au câştigat. România a dat în final trei milioane de dolari – echivalent în lei – firmei braziliene, şi toşi banii au ieşit din ţară. Dacă dădeam contractul Romarmului, diferenţa aia de 50 de bani, la volumul total, însemna preţul unui Volkswagen, că tot e la modă Volkswagenul acum, adică vreo 50.000 de dolari. Dar 57% din cei trei milioane se întorceau în celălalt buzunar al statului. Am calculat noi – contribuţiile angajatului şi ale angajatorului, apoi impozitul pe salariu, apoi impozitul de profit – pentru că ăla trebuia să facă profit ca să nu vină ANAF-ul să-l ia, plus TVA pe materiile prime pe care le folosea – se ducea la 57%. Deci, din trei milioane, efortul poporului român era de 1,2 milioane de dolari. Ce-am făcut? Am câştigat 50.000 de dolari la preţ, dar am pierdut milioane. E adevărat, legislaţia nu-ţi dă voie dar, totuşi, ar trebui să conştientizăm şi asta.

Şi cum mai putem avea apoi pretenţia să exportăm şi să avem acces la pieţe străine?

Adevărat.

[<a href="//storify.com/elenadumitru/starea-apararii-nationale" target="_blank">View the story "Starea Apărării Naţionale" on Storify</a>]

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite