Starea pilotului MiG-ului prăbuşit este mai bună. Spitalul Militar: „Va continua procesul de recuperare neuromotorie şi kinetoterapia”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pilotul Adrian Stancu, rănit în urma accidentului aviatic din judeţul Constanţa, a fost transferat în Centrul de asistenţă medicală multidisciplinară pentru militarii răniţi în teatrele de operaţii, informează Spitalul Militar Central.

Potrivit unui comunicat de presă, pacientul este evaluat zilnic din punct de vedere neurochirurgical şi neurologic şi continuă tratamentul pentru profilaxia durerii şi a ulcerului de stress, corticoterapie şi antibioterapie.

Totodată, gradul de motricitate şi sensibilitatea la nivelul membrelor inferioare înregistrează, zilnic, un progres semnificativ, arată reprezentanţii spitalului. Pilotul beneficiază de consiliere psihologică şi are suportul familiei.

Un avion MiG 21 Lancer, al Forţelor Aeriene Române, s-a prăbuşit, pe 12 iunie, în apropiere de Aeroportul „Mihail Kogălniceanu''. Pilotul Adrian Stancu a reuşit să se catapulteze.

La ce se expun piloţii când se catapultează

Stancu este unul din cei 93 de piloţi români care, din 1955 şi până în prezent, au tras maneta salvatoare şi s-au catapultat din aeronavele pe care nu le mai puteau ţine sub control. „Catapultarea nu este o procedură 100% sigură”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Mircea Zidaru, analist militar, specialist în MiG 21 Lancer. Un motiv pentru care procedura nu este sigură pe acest tip de avion este chiar vechimea scaunelor din aeronava de vânătoare. 

„Scaunele din MiG 21 Lancer sunt mai vechi şi la o înălţime joasă e riscant să te catapultezi. În cazul de faţă, pilotul era în picaj şi, fiind în picaj, pericolul era şi mai mare. Când un pilot se catapultează trebuie să ţină cont de mai mulţi factori: de viteză, de altitudine. Catapultarea nu e o procedură 100% sigură mai ales la avioanele astea mai vechi. Se pot întâmpla şi accidente din care rezultă rănirea sau chiar moartea pilotului care se catapultează”, a declarat specialistul. 

„În aviaţia de vânătoare, deciziile se iau într-o secundă”

Potrivit acestuia, un pilot nu are la dispoziţie mai mult de o secundă, două, pentru a lua o asemenea decizie. „Dacă nu iei decizia foarte rapid, rişti să mori. În aviaţia de vânătoare, deciziile se iau într-o secundă, două. Nu mai vorbesc de situaţii de luptă, atunci când aparatul de zbor indică faptul că vine o rachetă spre tine. Au fost numeroase situaţii în conflictele internaţionale, când piloţii au văzut pe radar că vine racheta şi s-au catapultat. Ori te catapultezi şi rişti să rămâi cu anumite sechele, ori mori. Dar piloţii cunosc aceste situaţii şi îşi asumă asta atunci când îşi aleg această meserie foarte riscantă”, a completat profesorul Mircea Zidaru. 

Deşi o anchetă este în plină desfăşurare, se pare că MiG-ul prăbuşit în Constanţa ar fi fost izbit de o pasăre de dimensiuni mai mari, ingerată de motor. Ulterior, acesta s-a distrus. „Dacă MiG-ul e izbit de o pasăre şi pasărea intră la motor atunci sunt probleme mari pentru că distruge motorul. Dacă nu reuşeşti să stabilizezi aeronava, intră în picaj şi nu ai încotro”, a explicat specialistul. 

Forţele care acţionează asupra organismului sunt foarte mari

La rândul său, Mircea Budiaci, un pilot care şi-a petrecut 20 de ani la manşa avioanelor de tip MiG21, povesteşte că a trecut printr-o experienţă asemănătoare. „Suprasarcina la care este supus organismul uman este extraordinar de mare. Aşa, un scurt calcul, un ficat are 2 kilograme, la 16G-uri ajunge la 32 de kilograme, numai să vă daţi seama exprimat în alte cantităţi ceea ce înseamnă acest şoc”, a declarat Budiaci, într-o intervenţie la postul de televiziune Digi24.

Concret, catapultarea presupune ca pilotul să tragă de nişte manete din interiorul aeronavei. „Scaunul are două rachete care se activează, cupola care acoperă MiG-ul se ridică şi ea şi practic, pilotul se duce în sus cu scaun cu tot. Forţele care acţionează asupra lui sunt foarte mari, e o presiune greu de suportat. Rachetele propulsează în sus, apoi se deschide o paraşută şi coboară. Acum depinde şi cum ajung la sol”, a arătat, pentru „Adevărul”, Mircea Zidaru. 

„Aceşti 93 de piloţi care s-au catapultat au apelat la această procedură din 1955 şi până în prezent. Dacă ar fi să comparăm cu ce e în străinătate, suntem pe la mijloc, nu stăm nici foarte rău, nici foarte bine. Au fost situaţii mai grave la F104, considerat coşciugul zburător al NATO. Au fost peste 200 de piloţi care s-au catapultat într-un interval scurt”, a conchis Zidaru. 

Nouă MiG-uri prăbuşite începând cu anul 2.000

Din 2000 şi până în prezent, nouă aeronave MiG s-au prăbuşit în România. În anul 2001, un aparat SC Aerostar Bacău s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă din dreptul localităţii Tazlăul Mre, iar pilotul a reuşit să se catapulteze. În 2002 au avut loc trei astfel de incidente. În urma accidentului produs pe 21 februarie 2002, pilotul şi-a pierdut viaţa, incidentul fiind provocat de impactul cu o pasăre. În ceea ce priveşte accidentul produs pe 26 martie 2002, când un avion s-a prăbuşit în apropiere de Turda, pilotul a reuşit să se salveze. 

Pe 23 octombrie 2002, un avion MiG 21 Lancer, care efectua un zbor de instrucţie în simplă comandă, s-a prăbuşit de la o înălţime de 30 de metri. Pilotul s-a catapultat, iar accidentul a fost provocat tot de impactul cu o pasăre. În 2003, un alt MiG s-a prăbuşit în apropiere de Câmpia Turzii, iar pilotul a murit, cauza fiind dezorientarea spaţială. În 2004 şi 2005 alte două accidente au avut loc, piloţii reuşind să se catapulteze. În 2006, eronavă MiG 21 Lancer s-a prăbuşit la Beliu, în judeţul Arad. Pilotul, care se afla singur în avion, a decedat. Pe 1 noiembrie 2010, un aparat se prăbuşeşte în apropiere de Câmpia Turzii. Doi piloţi militari îşi pierd viaţa.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite