Raport: Societatea civilă sub papucul politicului. România s-a întors în epoca Năstase

Răspunsul autorităţilor la protestele din 10 august 2018 şi discursul denigrator la adresa ONG-urilor şi protestatarilor din partea unor persoane în funcţii importante sunt doar câteva dintre fenomenele manifestate în 2018 în societatea civilă care au făcut ca scorul României să fie similar cu cel din anul 2004.

Cea mai nouă ediţie a Indexului Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia indică o continuă înrăutăţire a situaţiei generale a societăţii civile din România, arată comunicatul transmis de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Relaţia deficientă dintre societatea civilă şi autorităţile publice este principala cauză pentru scorul redus obţinut de România.  Înăbuşirea violentă a protestelor civice din 10 august 2018, precum şi multiplele iniţiative guvernamentale de exagerare a obligaţiilor de raportare ale organizaţiilor, discursul denigrator la adresa organizaţiilor şi protestatarilor, proliferat de la cel mai înalt nivel al autorităţii publice, au contribuit semnificativ la degradarea scorului României pe parcursul anului 2018 (de la 3.6 în 2017 la 3.7, în raportul de faţă). Astfel, starea societăţii civile a revenit în 2018 la un scor similar cu cel din anul 2004, de la finele guvernării Adrian Năstase. 

„Din păcate, în anul 2018, ne-am  îndepărtat şi mai mult de acea normalitate în care statul român asigură bunăstare cetăţenilor prin integrarea opiniilor venite dinspre societatea civilă, fie ele şi critice. Ori, la noi lucrurile au mers în direcţie inversă – opiniile critice au tins să fie înăbuşite, în niciun caz respectate ca venind de la organizaţii, oameni dornici de mai bine în comunitatea lor”, a declarat Ionuţ Sibian, directorul executiv al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

„Totuşi, chiar şi în astfel de condiţii descurajante, sectorul neguvernamental a reuşit în ultimul an să rămână activ  în promovarea principiilor ce stau la baza unei societăţi europene: statul de drept, incluziunea minorităţilor, cetăţeni implicaţi în luarea deciziilor publice, asistenţă socială pentru cei mai vulnerabili. Societatea civilă a reuşit să se mobilizeze în zona iniţiativelor civice, de  monitorizare  a acţiunilor împotriva valorilor europene, şi să îşi dezvolte capacitatea de fundraising de la companii si cetăţeni”, mai arată comunicatul

România nu e un caz unic

Declinul organizaţiilor societăţii civile nu este un fenomen specific României, mai multe state din centrul şi estul Europei cunoscând evoluţii similare în ultimii ani. De exemplu, un raport al Fundaţiei Helsinki pentru Drepturile Omului observă evoluţii similare şi în relaţia autorităţilor din Polonia cu organizaţiile societăţii civile, deteriorarea situaţiei ONG-urilor accelerând începând cu anul 2016. „Provocările au venit în forma micşorării spaţiului de dialog dintre societatea civilă şi autorităţi, schimbarea procesului de distribuire a fondurilor publice pentru ONG-uri şi limitarea anumitor libertăţi (precum libertatea de asociere), precum şi în forma unor atacuri, atât fizice, cât şi sub forma unor campanii de discrediate, asupra organizaţiilor non-guvernamentale”.

În 2018, o importantă provocare pentru ONG-uri a venit după ce preşedintele polonez a promulgat mai multe amendamente la legea care reglementează modul de funcţionare al Institutului Naţional al Rememorării. Mai exact, noile prevederi aduc sancţiuni de natură civilă pentru oricine pătează reputaţia statului şi naţiunii poloneze, fiind aspru criticate de organizaţiile societăţii civile ca fiind o piedică pentru activităţile ONG-urilor poloneze la nivel internaţional.