Statul este hotărât să ne impoziteze la sânge

Potrivit fiscului, spălătoriile auto sunt evazioniste şi trebuie taxate

Impozitul pe terenul de sub casă, forfetarul şi cel pe bonurile de masă vor face obiectul celor mai importante modificări ale Codului Fiscal. Guvernul vrea să scoată bani din piatră seacă şi lucrează la un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care aduce impozite şi taxe noi pentru populaţie şi firme.

Ministerul de Finanţe a elaborat un proiect de lucru al unei viitoare ordonanţe de urgenţă prin care intenţionează să aducă nu mai puţin de 27 de modificări la Codul Fiscal valabil în 2010. Cele mai importante schimbări vizează introducerea impozitului pe terenul aferent unei clădiri, a celui forfetar şi a impozitului pe bonurile de valoare.

Potrivit documentului obţinut de „Adevărul", statul mai intenţionează să majoreze de peste şase ori impozitul pe navele de sport şi de agrement, respectiv cu sume între 800 de lei şi 5.000 de lei. Acum, aceste mijloace de transport sunt impozitate cu sume între 0 şi 800 de lei.

O altă modificare importantă se referă la impozitarea clădirilor care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor ce sunt folosite pentru activităţi economice.

Impozitul de sub casă

O modificare ce va afecta mai ales omul de rând este schimbarea modului de impozitare în cazul terenului aferent unei clădiri. Astfel, statul vrea să pună bir şi pe terenul de sub casă, bloc sau orice alt tip de imobil.

De pildă, la o proprietate de 400 de metri pătraţi, unde imobilul se desfăşoară pe numai 100 de metri pătraţi, suprafaţa din urmă este neimpozitată. Modificarea avută în vedere va creşte substanţial impozitul pe proprietate (în acest caz, cu 25%), fiindcă se vor taxa şi cei 100 de metri de sub casă.

Forfetarul, greu de aplicat

Impozitul forfetar, pe care Guvernul l-a anunţat încă din 2009 ca înlocuitor al impozitului minim, ar urma să se aplice în 28 de domenii de activitate, pentru toate firmele cu cifră de afaceri de până-n 100.000 de euro.

Consultanţii fiscali spun însă că aplicarea acestuia în următoarele şase luni este puţin probabilă. Motivul: doar două dintre cele 28 de domenii au şi normele de aplicare, respectiv restaurantele şi hotelurile. Potrivit lui Alex Milcev, expert în taxe şi impozite la Ernst&Young, acestea două sunt şi cel mai simplu de reglementat.

„O să fie mult mai complicat în cazul taximetriei, de pildă. Până la intrarea în vigoare a forfetarului - deci cel puţin şase luni - probabil că va rămâne activ impozitul minim", a precizat Milcev.

Forfetarul se aplică pentru 28 de coduri CAEN ce au ca obiect de activitate toate serviciile de cazare - inclusiv parcurile pentru rulote, campingurile şi taberele -, cele de transport terestru de călători, de alimentaţie, de reparaţii - inclusiv spălătoriile auto şi vulcanizările -, de coafură şi întreţinere corporală sau de pompe funebre. Vor fi impozitate şi serviciile de rezrvare şi asistenţă turistică, sau grădinăritul (întreţinere peisagistică). Vor mai fi taxate activităţile de interpretare şi de creaţie artistică sau chiar sălile de spectacol. „Firmele mari nu vor avea probleme cu plata forfetarului, însă cele mici vor trebui să-l achite, fiindcă plata va fi greu de evitat", mai spune Milcev.

El adaugă că acest impozit este aplicat cu succes în mai multe state europene, precum Franţa sau Italia. „Acest impozit a fost util în sensul că aceia care nu plăteau nimic măcar s-au apucat să achite ceva", conchide consultantul fiscal.

Adio, bonuri de masă!

Articolul 42, litera e) din Codul Fiscal se referă la neimpozitarea bonurilor de valoare, adică bonurile de masă, tichetele-cadou sau cele de carburanţi. Proiectul de ordonanţă prevede aprobarea acestui articol, astfel că aceste venituri extrasalariale vor fi impozitate.

Cine nu plăteşte forfetar

Firmele cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro, plătitoare de impozit pe profit, cele în procedură de insolvenţă sau cele în dizolvare nu plătesc impozit forfetar. „Pentru firmele care se dizolvă deplin, ca urmare a expirării duratei de existenţă prevăzute în actul constitutiv, scutirea de la plata impozitului forfetar operează de la data dizolvării precizate în aceste acte", se mai arată în document. Nu plătesc forfetarul nici firmele care se află în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului de la data înregistrării acestei menţiuni.

O altă prevedere a ordonanţei stabileşte impozitarea veniturilor obţinute de nerezidenţi din România, care oferă servicii de consultanţă sau asistenţă tehnică. Noua regulă se aplică în cadrul contractelor finanţate prin împrumut, credit sau alt acord financiar încheiat între organisme financiare internaţionale şi statul român ori persoane juridice române, inclusiv autorităţi publice, având garanţia statului român.

Penalităţi usturătoare de întârziere a plăţii taxelor

Dobânda de 36,5% pe an, calculată ca penalizare pentru întârzierea plăţii obligaţiilor fiscale, ar putea ajunge de la 0,1% pe zi (36,5% pe an) la 15% din totalul datoriei, dacă întârzierea este mai mare de 90 de zile. Mai precis, în primele 30 de zile de la scadenţă, dobânda de penalizare va fi de numai 0,05% pe zi, dar după acest termen nivelul penalităţilor va creşte treptat, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat ieri de Ministerul Finanţelor.

Proiectul, care va aduce unele modificări Codului de Procedură Fiscală, menţionează că firmele vor plăti atât o dobândă de întârziere, cât şi o penalitate de întârziere, care va fi calculată în funcţie de perioada cu care a fost depăşit termenul de scadenţă. În prezent, companiile plătesc doar o majorare de întârziere, de 0,1% pe zi din obligaţia de plată.

Guvernul propune ca firmele să plătească o dobândă de 0,05% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, de două ori mai mică faţă de nivelul din prezent, şi nicio sumă penalizatoare pentru primele 30 de zile de întârziere.

Penalitatea ar urma să fie de 5% din suma totală dacă datoria este achitată în următoarele 60 de zile, iar pentru cele care depăşesc termenul de 90 de zile penalitatea va ajunge la 15% din totalul obligaţiilor de plată.