Statul de drept a rămas în varianta Dragnea? O concluzie a Comisiei Europene

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea
Liviu Dragnea

Dacă România nu poate apăsa pur şi simplu pe „delete” pentru desfiinţarea aşa-numitei Secţii Speciale, cum poate repara restul stricăciunilor din Justiţie?

Această întrebare apare în mod recurent la întâlnirile pe care le au experţii europeni cu cei români. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept demonstrează că România nu mai are entuziasm, voinţă şi resurse să reia lupta anticorupţie, să refacă legislaţia deformată în perioada PSD măcar în punctele sale critice şi să conceapă o strategie pentru a face justiţia independentă, iar schimbările să devină ireversibile.  

Statul de drept înseamnă un stat bazat pe justiţie şi dreptate, pe Constituţie, pe separarea puterilor în stat, totul pentru prezervarea drepturilor şi libertăţilor individuale. România, la fel ca majoritatea statelor din Estul Europei, nu înţelege încă importanţa acestui concept: nu vrea neapărat să aibă o presă puternică şi liberă, nu vrea să le dea drepturi egale nici celor din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali) şi adesea legile existente nu sunt aplicate nici în favoarea altor minorităţi, cum sunt spre exemplu romii sau maghiarii. În plus, Justiţia, cea care la sfârşitul zilei poate apăra bunurile statului de toţi profitorii bine situaţi sau care poate apăra libertăţile fiecăruia dintre noi, atunci când sunt puse sub semnul întrebării, a rămas bucătăreasa de serviciu, cea care pregăteşte meniurile la comandă şi dacă e cumva nemulţumită şi foloseşte o reţetă netradiţională, poate fi oricând pedepsită. 

Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost înfiinţată acum trei ani, în iulie 2018, în perioada în care fostul lider PSD, Liviu Dragnea, încerca să-i subordoneze pe magistraţi politicului. Această Secţie continuă să-i investigheze pe procurorii şi judecătorii obraznici, pe cei care preferă normele europene celor autohtone, respectând astfel legislaţia UE. În Raportul Comisiei Europene privind statul de drept se precizează cu oarecare stupoare că „Secţia Specială este încă operaţională” şi că „există îngrijorări serioase cu privire la funcţionarea ei”. Nimeni la Bruxelles nu înţelege ce-i împiedică pe parlamentarii români să pună lucrurile la punct, mai ales că, în afară de UDMR, toate celelalte partide, care atunci erau în opoziţie în urmă cu doi-trei ani, plus preşedintele Klaus Iohannis au defilat sub drapelul desfiinţării acestei secţii. Concluzia ar fi că nu există voinţă politică şi că în ciuda zbaterilor, oarecum timide, ale ministrului de resort, ceilalţi din arcul guvernamental nu vor să facă reforme în Justiţie şi să o transforme într-un sistem intangibil, independent, transparent, echilibrat.  

Toţi cei care se află acum la putere, minus maghiarii, şi-au făcut campanie electorală agresivă pe tema salvării Justiţiei. Între timp, forţele aşa-zis reformiste au majoritatea în Parlament, Klaus Iohannis stă confortabil la Cotroceni, dar reformele întârzie şi UDMR e transformat în ţap ispăşitor. Nu au existat, totuşi, negocieri serioase în interiorul Coaliţiei prin care maghiarilor să li se ofere, spre exemplu, ceva ce ar fi în programul cu care ei au acceptat să vină la guvernare, în schimbul trecerii rapide a pachetului pro-Justiţie. Liberalii se arată mulţumiţi să aibă acest pretext, pe care probabil îl va folosi şi preşedintele la nevoie. 

Klaus Iohannis pare preocupat mai degrabă să-şi asigure un viitor politic după 2024 în ţară sau în afară, decât de ce se întâmplă în bucătăria lui. Nu ştie, oare, din istoria recentă, că trebuie să continue să-şi dovedească abilitatea de lider democratic, dacă vrea să meargă mai departe? Nu înţelege că nu se poate spăla pe mâini de tot ceea ce se întâmplă în legătură cu statul de drept, chiar dacă pe el personal nu-l priveşte prea mult? Sau dacă, într-adevăr, vrea să ducă mai departe reformele pentru statul de drept, de ce nu face nimic? A avut numeroase ocazii să vorbească despre problemele nerezolvate ale Justiţiei, aşa cum o făcea când era în campanie electorală şi critica PSD, de ce oare nu a făcut-o? 

Nici măcar atunci când Curtea de Justiţie a UE a argumentat necesitatea desfiinţării SIIJ şi a explicat de ce România trebuie să pună în aplicare soluţiile oferite de Bruxelles în Rapoartele anuale privind Justiţia (Mecanismul de Cooperare şi Verificare), Klaus Iohannis nu a spus nimic. Liberalii nu s-au grăbit nici cu desfiinţarea acestei Secţii, nici cu celelalte reparaţii necesare în Legile Justiţiei, nici măcar cu felul în care ar trebui numiţi procurorii şefi. Raportul actual privind Statul de Drept critică, de altfel, din nou faptul că preşedintele a numit doi dintre cei trei procurori şefi, deşi Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis o „opinie negativă” în privinţa lor. 

Dacă şeful statului şi partidul din care provine ar vrea să pună pe masă o agenda reformistă, o strategie pentru un stat de drept în România până la alegerile următoare, ar trebui doar să citească atent recentul Raport al Comisiei Europene, fiindcă de acolo şi-ar putea extrage cel puţin 5 priorităţi, cărora să le adauge termene: 1) anticorupţia să fie „o prioritate cheie”; 2) desfiinţarea SIIJ, modificarea codurilor penale, refacerea legilor justiţiei; desfiinţarea imunităţii parlamentare pentru cazurile de corupţie; 3) schimbarea sistemului de pensionare în Justiţie şi Interne, pentru a echilibra deficitul de personal; 4) schimbarea Legii de funcţionare a radioului şi televiziunii publice în aşa fel încât să devină repere de echilibru şi profesionalism pe o piaţă mediatică tot mai dificilă, plină de dezinformări şi la îndemâna mogulilor mai mici sau mai mari. Ar fi un început necesar pentru igienizarea spaţiului media, înainte de a găsi soluţii care să-i oblige pe toţi patronii implicaţi în această industrie să-şi scoată la iveală investiţiile; 5) adoptarea parteneriatului civil atât pentru cuplurile heterosexuale, cât şi pentru gay. Raportul nu face precizări în acest sens, dar această absenţă din spaţiul legislativ afectează drepturi fundamentale ale individului. 

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite