Stop Fals Coronavirus! Pandemie de fake-news-uri legate de vaccinul de combatere a noului coronavirus declanşată de medici români
0Profesorii doctori în medicină Monica Pop - oftalmolog sau Vasile Astărăstoae - legist, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România au fost sursa unor fake-news legate de vaccinul de combatere a noului coronavirus. Informaţiile, preluate de toată presa mainstream şi de televiziuni s-au viralizat pe grupurile de antivaccinişti.
Analiză de Oana Despa *
Dacă Monica Pop a declarat că nu se va vaccina că, poate, vaccinul poate provoca leucemie peste câţiva ani, Vasile Astărăstoae a pus reticenţa la vaccinarea cu noul ser pe faptul că niciuna dintre cele trei companii care au anunţat că au trimis vaccinul la avizare nu au mai fost implicate în producerea de ser înainte. Dacă pentru prima afirmaţie nu există nicio dovadă ştiinţifică, a doua este o formă de dezinformare prin amestecarea de informaţii adevărate cu informaţii false.
Monica Pop a fost unul dintre cei mai vocali medici ai pandemiei. Aflată de fiecare dată pe poziţii antagonice cu recomandările instituţiilor de sănătate publică, a generat o nouă dezbatere legată de efectele vaccinului de combaterea a SARSCovid19. Luarea sa de poziţie, la postul de televiziune Antena 3, în prime time, a alimentat grupurile de antivaccinişti şi site-urile conspiraţioniste şi a dus la un impact de peste 5 milioane de persoane pe reţelele de socializare.
Într-o intervenţie din studio, Monica Pop declara: „categoric nu mă voi vaccina şi nici nu voi da vreun sfat cuiva să se vaccineze atâta timp cât acest vaccin este făcut în trei luni. Cum puteţi dumneavoastră să ştiţi ce se întâmplă peste trei ani, dacă faci leucemie, doamne fereşte, după vaccinul ăsta? Cum puteţi ştiţi dumneavoastră inducţia genetică pe care o face ăsta atât de scurt? Nu aveau când să îl testeze. E nevoie de cel puţin cinci ani pentru testarea unui vaccin”.
Declaraţia a fost preluată de majoritatea site-urilor de ştiri clasice, dar şi cele cunoscute ca fiind conspiraţioniste. Titlurile alese au fost uneori confuze, clickbait, şi-au dus la alimentarea grupurilor de antivaccinişti.
Redăm câteva exemple de preluări şi ce impact au generat ele în social media.
Articolul din www.ziare.com promovează declaraţia Monicăi Pop sub o întrebare retorică. Conform crowdtangle, aplicaţia care arată cum se propagă un articol în social media. Impactul generat de acest articol a fost de aproape un milion de followers, având distribuiri în grupuri ca „Antena 3 – grupul fanilor şi telespectatorilor adevăraţi”
Un alt site care a preluat informaţia şi a distribuit-o creând un impact major a fost www.impact.ro. Articolul cu titlul “Monica Pop nu s-a abţinut şi a spus adevărul despre vaccinul mult aşteptat. Ce se va întâmpla când cei vaccinaţi vor avea contact cu cei nevaccinaţi” a creat o adevărată furtună în grupurile cu mulţi susţinători. Impactul estimat de cei de la crowdtangle a fost estimat la 3,7 milioane de persoane. Mai mult, ca să dea importanţă şi greutate informaţiei, în interiorul articolului se arată că “Venită de la un reprezentant al sistemului medical, informaţia capătă o greutate mare pentru publicul larg din România. Site-ul impact.ro este, conform rotld.ro, deţinut de persoane fizice. Majoritatea titlurilor pe care le găsim pe această platformă sunt clickbait, iar articolele vin cu o notă de exagerare şi senzaţional în ele.
Alte platforme care au preluat informaţia şi au dus-o mai departe sunt ştiripesurse.ro sau ştirilakanald.ro, ambele cu un impact de la câteva sute de mii de persoane, până la 2,6 milioane.
Toate titlurile site-urilor de mai sus au note de senzaţional în ele.
Care este Fake News-ul. Care sunt vaccinurile la care se referea Monica Pop şi în cât timp au fost ele testate
Pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt înscrise, în prezent, 45 de companii farmaceutice care au stadii avansate de cercetare pentru găsirea unui vaccin împotriva Covid19. 10 dintre companii au seruri cu care au ajuns în faza a treia de testare, ultima, în care substanţele sunt verificate pe voluntari din întreaga lume – mii sau zeci de mii de persoane.
În această fază a treia, studiile răspund la trei întrebări de bază:
- Vaccinul este eficace?
- Care sunt efectele secundare cele mai frecvente?
- Vaccinul este sigur?
După încheierea studiilor de faza a 3-a, fabricantul vaccinului poate depune rezultatele la autorităţile de reglementare din Europa ca parte a cererii de „autorizaţie de punere pe piaţă”. Autorităţile de reglementare pot aproba vaccinul numai dacă evaluarea ştiinţifică a rezultatelor la teste arată că beneficiile vaccinului sunt mai mari decât riscurile asociate.
Compania britano-suedeză - University of Oxford/Astrazeneca – dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 zile, intramuscular.
Compania are în derulare încă 3 studii de faza a 3-a. Primul a început în mai 2020. Cel mai mare, vizează 40.000 de subiecţi din SUA, Chile şi Peru şi se va termina în decembrie 2020.
Sursa: astrazeneca.com
Janssen Pharmaceutical Companies – companie belgiană, deţinută de Johnson&Johnson, dezvoltă tot un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 56 de zile, intramuscular.
Pe 7 septembrie, compania a lansat un studiu pe 60.000 de persoane, din 9 ţări şi care se va încheia, definitiv, în martie 2023.
Novavax – companie americană, dezvoltă un vaccin pe bază de fragmente proteice. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 de zile, intramuscular.
Compania abia a lansat studiul de faza 3, deocamdată doar pe 15,000 de subiecţi din SUA.
Moderna/NIAID – companie americană, dezvoltă un vaccin ARN. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 de zile, intramuscular. Încercarea celor de la Moderna este revoluţionară. Nu există la această oră niciun alt vaccin de tip ARN aprobat, dar sunt mai multe în studii clinice.
Studiul companiei pentru vaccinul Covid-19 a început în iulie şi se va termina în octombrie 2022, şi se desfăşoară pe 30000 de subiecţi din SUA.
BioNTech/Fosun Pharma/Pfizer – colaborare de companii din Germania, China si SUA, dezvoltă tot un vaccin ARN. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 28 de zile.
Studiul de faza 3, la care participă 44.000 de voluntari, a început în aprilie 2020 şi se va termina în iunie anul viitor.
Sinovac – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de virus inactivat. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 14 zile, intramuscular.
Studiile de faza a 3-a au fost lansate în septembrie, şi se vor încheia anul viitor. Vaccinul va fi administrat la 13.000 de voluntari din Turcia, 13.000 din Brazilia si 1700 din Indonezia.
Sursa: Sinovac Biotech Ltd.
Wuhan Institute of Biological Products/Sinopharm – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de virus inactivat. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 zile, intramuscular.
Studiul lor de faza a 3-a a început în octombrie, şi se va încheia anul viitor. Participă 15,000 de persoane, din China, Emiratele Arabe şi Maroc.
CanSino Biological Inc./Beijing Institute of Biotechnology – companie chineză, dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de o singură doză pentru imunizare, administrată intramuscular.
Compania a dezvoltat 2 studii, pe 45.000 de subiecţi din Rusia şi Pakistan. Rezultatele sunt aşteptate până la sfârşitul anului viitor.
Gamaleya Research Institute – companie rusească, dezvoltă un vaccin pe bază de vector viral. Are nevoie de 2 doze pentru imunizare, administrate la 21 de zile, intramuscular. Este vaccinul Sputnik 5, a cărui apariţie a fost anuţată de Vladimir Putin.
Compania are în derulare două studii, cu 40000 de subiecţi, lansate în septembrie şi care se vor încheia în primăvara anului viitor.
Comisia Europeană a încheiat deja contracte cu Sanofi-GSK, AstraZeneca şi Janssen Pharmaceutica NV, parte a concernului Johnson & Johnson pentru achiziţionarea de doze de vaccin împotriva Covid-19, atunci când el va ajunge pe piaţă.
Ce spun specialiştii români - care este riscul de leucemie
Declaraţia Monicăi Pop nu a rămas fără reacţii, atât din partea unei părţi a presei, cât şi din partea specialiştilor.
Doctorul Gindrovel Dumitra coordonează Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină de Familie. În 2018, el a reuşit să vaccineze antigripal toţi copiii, peste 700, pe care îi avea în îngrijire, după o campanie de convingere a părinţilor. Spune că nu există nicio informaţie ştiinţifică între vaccin şi directă între declanşarea leucemiei şi vreun vaccin.
„În acest moment, avem informaţii parţiale, care vin de la firmele producătoare, nu de la organismele de reglementare. Personal, aştept de la aceste organisme, Agenţia Europeană a Medicamentelor, cea americană, după aprobare, rezumatul caracteristicilor produsului. Abia atunci vom putea vorbi documentat despre reacţii adverse şi eficacitate. Informaţiile care circulă acum în presă sunt toate provenite de la firmele producătoare. Nu cred, însă, că firmele producătoare îşi pot permite să dezinformeze. Aşteptarea este foarte mare, vaccinarea fiind singura modalitate de a pune capăt pandemiei, de a obţine imunitatea colectivă. Chiar şi după ce vaccinarea va începe, o perioadă va mai trebui să respectăm regulile impuse acum, până se va ajunge la imunitate de 60-70%, va mai dura”, ne-a declarat Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.
Psihologul Gabriel Diaconu a avut şi el o reacţie virulentă la adresa Monicăi Pop. Mai mult, într-o postare pe Facebook devenită şi ea virală cu 7500 de share-uri, acesta demontează o parte dintre teoriile conspiraţioniste, în special cele care fac o legătură între ser şi leucemie. Mai exact, Gabriel Diaconu arată cum acţionează vaccinurile anti-COVID care folosesc tehnologie mRNA - serurile dezvoltate de Pfizer/ BioNTech, respectiv Moderna.
“Organismul uman e format din celule. O celulă e o făptură mititică, microscopică, formată din trei lucruri: un nucleu, o membrană, şi o zeamă în care trăiesc multe alte lucruri (să le spunem organele, sau elemente celulare).
Nucleul conţine ADN. ADN este codul nostru genetic şi există - bine împachetat în cromozomi – în (aproape) toate celulele din organismul uman. Avem jumătate din ADN de la mama, şi jumătate de la tata.
Fiind un cod, ADN-ul trebuie tradus. După ce este tradus, ”textul” codat de ADN e folosit de celule pentru manufactură. Tot felul de lucruri sunt produse prin traducerea/ transcrierea ADN. Pentru scopul acestui text hai să spunem că ADN ”încodează” proteine. Drept urmare secvenţa de ţinut minte este ADN – ARN – proteină.
”Mesagerul” ADN către fabrica de proteine este ARN. E un element foarte important. Memorează asta.
Imunitatea.
Imunitatea e capacitatea de luptă a organismului cu agresori. Dar e mult mai mult de atât. E propriul nostru sistem de sănătate, veşnic preocupat să păstreze celulele, ţesuturile şi organe în stare de funcţionare. E spital, poliţie rutieră, vameş şi minister al transporturilor. E o bibliotecă imensă ale cărei amintiri merg, uneori, sute de mii de ani înapoi către vremuri în care omul primitiv mergea prin savană. E strigătul de ajutor al tuturor strămoşilor noştri care aproape au murit după ce s-au intoxicat cu o substanţă, sau au contactat o boală. Ca şi alte lucruri, imunitatea face parte din ADN-ul nostru. Există, înnăscută, în noi.
Dar imperfectă. Şi totuşi educabilă.
Soldaţii imunităţii trec rapid printr-o şcoală, după ce îşi fac grădiniţa în măduva noastră hematogenă. După care merg în splină, unde fac academia militară. Linii celulare de limfocite clonate ”primesc” toate detaliile despre ce să caute, unde să se uite, ce să verifice. Limfocitele au un armament divers de-a ucide agresorii, de la propriile toxine până la arme cu care ”etichetează” duşmanul încât alte celule să devoreze patogenul.
Nivelul de inteligenţă, de rafinament, de complexitate a sistemului este uluitor, comparabil cu cele mai sofisticate sisteme de pe rachetele Space-X şi încă mai mult.
Cu toate acestea, luptele pot fi istovitoare. Aşa cum noi avem imunitate, aşa patogenii au agresivitate, virulenţă, dibăcie, exploatează ”breşe” în sistem, sunt capabili să evadeze, să se ascundă, să pătrundă prin bariera noastră imunitară, ba chiar să o invadeze şi să o distrugă ”dinăuntru”, cum e cazul în anumite leucemii sau în cazul infecţiei cu virusul HIV/ SIDA.
Aşa cum imunitatea a evoluat, la fel şi terorismul patogen.
Virusuri, bacterii, protozoare, paraziţi, ciuperci, toate fac parte din acelaşi circuit al vieţii. Noi luptăm să supravieţuim. Alte organisme, dependente de o gazdă, luptă şi ele să supravieţuiască.
În rezumat: celulele au nucleu. Nucleul are ADN. ADN-ul codează proteină prin intermediul, şi folosind, ARN. Imunitatea foloseşte informaţie stocată de celule imune care ”recunosc” trăsături ale patogenului. Elementul nou de ţinut minte este că ”trăsăturile” sunt şi ele tot...proteine.
Să vorbim un pic de virusul care e cauza COVID-19.
El însuşi conţine un acid nucleic, tot ARN. Fiind un organism foarte primitiv, coronavirusul nu are componentele unei celule (vezi mai sus). Nu are ”nucleu”. Nu are zeamă cu organele. Dar are o membrană, ca şi celula, care protejează informaţia, scânteia vieţii din virus. Această membrană e făcută din mai multe lucruri, între care unul e foarte important: ţepii.
Ţepii (spikes în limba engleză) sunt făcuţi dintr-o proteină. Această proteină, pentru că cercetătorii nu au imaginaţie, a fost denumită S. De la Spike. Ţepii coronavirusului conţin proteine ţepoase.
Aceşti ţepi, proteinele S de pe capsula virusului, fac o chestie incredibilă. Se leagă de nişte receptori de pe celulele noastre din nas, gât, plămâni, inimă, rinichi, denumiţi ACE-2.
Când se leagă, începe un ”dans” care permite virusului să-şi bage ARN-ul în celula gazdă. ARN-ul virusului iniţiază un lanţ de evenimente în celule prin care noi virusuri sunt ”fabricate”, manufacturate, după care celula moare şi noi virusuri, ”copiii” virusului infectant, vor re-începe ciclul cu o rapiditate uluitoare.
Când comunitatea medicală a început războiul cu pandemia de COVID, multe lucruri erau necunoscute. Au devenit, rapid, înţelese prin colaborarea din laboratoare din toată lumea.
Genomul virusului, ”amprenta” lui de unicitate, a fost decriptat şi apoi transmis de la laborator la laborator. Felul în care SARS-Cov-2 invadează, infectează şi ucide a fost descris în detalii din ce în ce mai intime. Destinaţia spre unele organe predilecte a fost cercetată. Şi maratonul către un vaccin a început.
Virusul e dibaci. E deştept. E acolo să exploateze vulnerabilităţi. E capabil să se adapteze. N-are nimic de pierdut. Fără gazdă nu rezistă, moare. Şi atunci ”învaţă” la rândul lui din fiecare luptă pe care o duce cu sistemul nostru propriu de apărare. E ca o organizaţie teroristă care duce o luptă de gherilă urbană. E depăşit tehnologic, dar depăşeşte numeric. N-are acelaşi armament dar are o capacitate de camuflaj foarte eficientă.
Foarte eficientă, dar nu perfectă. Orice ar face, virusul trebuie să se lege de receptorul ACE-2. Ca să facă asta, îi trebuie ţepi. Ţepii sunt făcuţi din proteină S.
Aceasta e veriga vulnerabilă. Artizanii vaccinului au înţeles rapid propunerea: Explică limfocitelor cum arată această proteină S, dă-le şansa să devină competente la identificarea ei la poarta de intrare a virusului, şi-l vor omorî în faşă, până să ajungă să facă ravagii.
Această strategie a fost folosită cu succes şi în faţa altor patogeni cum este virusul polio, rujeolos, varicelei, dar şi influenza. Sunt lucruri specifice fiecărui patogen care fac ca imunitatea post-vaccinală la unele să fie pentru tot restul vieţii, dar la altele doar pentru câtev luni. Nu intru aici în detalii.
Cum să explici armatei noastre imunitare despre proteina S, fără să-i arăţi un virus viu? Ai putea să-i ”tai ghearele” şi să-l prezinţi spre studiu, viu dar atenuat. Sau ai putea (şi aceasta e ideea de geniu) să pui celule din organismul nostru să facă ele însele proteină S, pe care soldaţii imuni s-o studieze. Cam cum construiau ruşii rachete cu scheme furate de la americani (sic!)
Intră în scenă tehnologia mRNA. Pentru pregătirea acestui articol am citit în detaliu nu doar mijlocul prin care un vaccin mRNA creşte expresia proteinei S în organismul uman, tranzitor, şi prin asta creează imunitate la COVID-19, dar şi provocările în calea obţinerii unui acid nucleic, sintetic.
Un acid nucleic e o bucată de cod. Oamenii au decriptat codul genetic/ genomul uman în întregime. Baze imense de date (cum este The Human Genome Project) conţin descrieri ale fiecărui cromozom al nostru, şi fiecărei secvenţe genetice de pe fiecare braţ. Aidoma pentru ARN, şi rolurile lui.
Doar că să faci, să fabrici ADN în laborator, sau ARN în laborator, a rămas un deziderat utopic până în urmă cu aproximativ 20 de ani, când cursa terapiilor genice a fost relansată de salturile tehnologice. Astăzi suntem într-o fantastică nouă eră, din acest punct de vedere. Putem fabrica ADN. Putem construi ARN.
Dacă ştii codul genetic al coronavirusului, ştii secvenţa, ”limba” virusului care creează proteină S. Poţi lua acea secvenţă şi, cu un indigo chimic, să o copiezi pe ea, şi doar pe ea, într-un ARN făcut de tine. Doar că dacă o injectezi doar pe ea, va fi imediat ”văzută” de sistemul imun ca fiind o ”rămăşiţă” de cod genetic şi distrusă de ribonucleaze, adică un fel de enzime salahor care se ocupă cu salubritatea în celulă.
Acestei panglici de ARN care codează proteină S, fabricată de tine, trebuie să începi să-i adaugi aripi, ghetuţe, zurgălăi, tot ce e nevoie ca ea să fie, deodată, mesager. De unde şi litera ”m” ataşată prescurtării.
ARN mesager în organismul uman are o fizionomie aparte. Îi trebuie două lucruri, dacă e să-l refaci în condiţii de laborator. Îi trebuie un cap, şi o coadă.
Acest cap, căciuliţă sau scufie, nu contează cum îi spui, conţine nişte legături de metil. Mai mult, el trebuie ”orientat” în spaţiu în poziţia 3-prim în aşa fel încât să nu fie transcris în proteină, că iese proteina prost. Intră în scenă folosirea de ARCAs, sau analogi de anti-reversie ai capului sintetici, care vor fi inseraţi în secvenţa ARN-ului mesager ”furat” de la SARS-Cov2 responsabil de sinteza proteinei S.
Primii ARCAs folosiţi nu erau foarte eficienţi. Cea mai recentă generaţie de analogi e îmbogăţită cu trifosfat încât să ”recruteze” ribozomi, prin legarea unui factor de recrutare (4E).
Dacă nu ştiţi ce sunt aceia ribozomi, aflaţi că ei au fost descrişi prima oară de un cercetător român, George Emil Palade, care a primit şi premiul Nobel pentru asta (da, avem un român în fiecare mare salt al omenirii). Robizomii sunt roboţeii celulari care fac proteine.
ARN mesager are şi o coadă, ca Rapunzel, formată din baze non-transcriptibile. I se spune poli-A, din cauză că e o înşiruire de adenină, una din cele patru cărămizi genomice, numite şi ”baze azotate”,. Bazele azotate sunt notele originale pe care s-a cântat mai apoi simfonia vieţii. A fost nevoie de 30 de ani ca cercetătorii să identifice lungimea optimă a acestei cozi reziduale încât rezultatul, i.e. manufactura de proteină, să fie optimă şi să genereze răspuns imun. Pentru COVID-19 este de 61 repetiţii poli-A.
După ce i-ai pus ARN-ului cap, şi coadă, alte lucruri vor trebui adăugate. Trebuie să pui UTRs (flapsuri şi eleroane). Un UTR, sau 3’-UTR, e o secvenţă terminală a translaţiei din codul ARN în proteină care semnalează că procesul s-a încheiat. E ca atunci când faci cârnaţi, şi după ce-ai umplut suficient învârţi maţul. Locul unde ”învârţi” e un UTR.
Recapitulare: ai copiat secvenţa proteinei S pe un ARN sintetic. I-ai pus un cap metilat orientat potrivit încât să nu fie distrus de nucleaze. I-ai montat o coadă poli-adeninică încât să creşti expresia traducerii. Acum are şi secvenţă UTR încât să crească, după translaţie, rata de fabricare a proteinei S. Ce-ţi mai trebuie?
Îţi trebuie o regiune demaror, sau ORF (cadru de citire deschis/ open reading frame), care să semnaleze că ARN-mesager e gata să fie translatat. Acesta trebuie să fie – obligatoriu – parte a unei secvenţe Kozak. O secvenţă Kozac este un pattern în codul nostru genetic care semnalează iniţierea decodării genetice, ca un fel de motiv muzical, un fluierat care declanşează operaţiunea, sau bagheta dirijorului care spune violonistului că vremea lui a venit.
Şi gata.
Avem un vaccin anti-COVID care foloseşte mRNA. Injectat subcutanat, acest vector sintetic este preluat de celule în interiorul acestora, şi transcris în proteină S.
Proteinele S sunt apoi preluate de limfocite care, pe parcursul următoarelor 6 zile, studiază intensiv forma, aranjamentul, alura ţepilor. Când se întâlnesc apoi cu un virion SARS-Cov-2 vor şti ce să facă.
Poate n-ai reţinut. Vaccinul creşte expresia acestei proteine tranzitor, pentru câteva zile, cât e nevoie să aibă loc antrenamentul imun. După care dispare, şi nu se mai întoarce niciodată. Rămâne doar amintirea, rămâne memoria genetică a imunităţii. Rămâne înţelepciunea căpătată prin vaccin.
Vaccinul intră în celulă, nu în nucleul ei. Nu are niciodată contact cu codul nostru genetic, nu poate face supresie, inducţie genetică (apud bazaconii din spaţiul public). Nu-l poate modifica. E doar un extraterestru care, pentru o vreme, ne-a educat.
Este magistral. Este elegant. Şi este sigur.
Este producţia muncii neîncetate, a fascinaţiei neîntrerupte şi dorinţei lăuntrice a atâtor oameni de a înţelege din ce este făcută viaţa, şi cum funcţionează organismele. E unul din salturile calitative pe care le vom face, acum, şi care începe cu vaccinarea anti-COVID, dar nu se termină acolo.â
Există în desfăşurare studii cu vaccinuri anti-cancer, fie că vorbim de melanoame, blastoame sau carcinoame. Există în desfăşurare studii cu vaccinuri care să reverseze, posibil, cauzele biologice ale autismului, schizofreniei sau demenţei.
Când vremea vine, am să mă vaccinez pentru COVID.”
Vasile Astărăstoae dezinformează prin informaţii parţial adevărate
În încercarea de a da explicaţii privind reticenţa privind vaccinarea împotriva Covid 19, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae publică un articol amplu pe blogul personal în care dă argumente care să susţină ideea nesiguranţei celor trei vaccinuri care s-ar afla în faze extrem de avansate.
Printre ideile susţinute, ca argument major privind imposibilitatea companiilor farmaceutice de a oferi un ser eficient, Vasile Astărăstoae susţine că ”Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experienţă si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech şi AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid şi asta ridică un semn de întrebare.”
Informaţia este trunchiată. Moderna este în faza de testare a unui tip de vaccin anti-cancer încă din 2018, iar Pfizer este în top 10 companii farmaceutice care comercializează şi produc vaccinuri conform mai multor surse.
Cu toate acestea, informaţiile lui Vasile Astărăstoae devin şi ele virale. Doar articolul de pe blogul personal are un impact de peste milioane de urmăritori pe Facebook.
Iar informaţiile au fost preluate de site-uri ca stiripesurse.ro, activenews.ro, blogulluicristoiu.ro, qmagazine.ro sau site-ul RTV şi a fost dezbătută în prime time la mai multe televiziuni.
Am încercat să obţinem precizări de la domnul Astărăstoae, dar până la publicarea materialului nu a răspuns. Vom reveni pe măsură ce le vom primi.
*Oana Despa este redactor-şef al publicaţiei „Buletin de Bucureşti” şi moderator al „Buletinului de Fake News”, difuzat, în fiecare joi, de la ora 20.00 pe pagina de Facebook „Factual”. Este absolventă a facultăţilor de Drept şi Filologie şi are experienţă în jurnalism de investigaţii.
Se încarcă comentariile...
