Substratul auditului extern comandat de Tudorel Toader la Parchetul General şi DNA: „Menţinerea presiunii politice pe cele două instituţii”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a anunţat că va dispune efectuarea unui audit extern la DNA, Ministerul Public şi DIICOT. Vestea vine după ce Liviu Dragnea a cerut duminică o evaluare a managementului acestor instituţii. „Este important să vedem dacă instituţia funcţioneză în regulă, dacă mecanismele de acolo pot genera abuzuri sau au fost generate abuzuri”, a spus Dragnea. Analiştii susţin că demersul ministrului este unul politic.

Drept urmare, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, la Antena 3, că va dispune un audit extern la Parchetul instanţei supreme, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru a analiza activitatea procurorilor.

„Când eu am făcut acea evaluare pe care 132 (articolul 132 din Constituţie) mi-o permitea, şi am considerat necesar să o fac pentru că şi eu, sigur, simţeam că e un derapaj, aveam decizia în mână, pledasem la Curtea Constituţională, dar n-am uitat şi nu uit faptul că legea specială, legea 303, permite evaluarea procurorilor, pe fond de data aceasta şi voi dispune un audit extern, care să verifice, dar nu numai DNA-ul şi Ministerul Public, ci şi DIICOT-ul, pentru că procurorii din România, cei 2.650 de procurori funcţionează, îşi desfăşoară, îşi îndeplinesc competenţele în structurile de bază ale Ministerului Public, parchete de pe lângă judecătorii, tribunale, curte, ce mai este, la DIICOT sau la DNA. Şi atunci, ai fi nedrept, dacă te duci la fond, să te opreşti la unii şi să-i ocoleşti pe alţii", a spus Tudorel Toader, la Antena 3.

Toader a mai spus că auditul va stabili, între altele, numărul de dosare pe care le are fiecare procuror, termenele de soluţionare, numărul de cazuri reclamate la CEDO, numărul de cetăţeni care au stat în închisoare pe nedrept.

În urmă cu trei săptămâni, ministrul Justiţiei a dispus o evaluare a activităţii Ministerului Public şi a DNA, în urmă deciziei Curţii Constituţionale potrivit căreia în cazul anchetei privind OUG 13 s-ar fi încălcat legea. Concluzia lui Tudorel Toader a fost atunci că schimbarea şefilor celor două structuri nu este oportună.

Un demers cu substrat politic

Analiştii politici fac o legătură clară între demersul ministrului Justiţiei şi declaraţia liderului PSD Liviu Dragnea, care ceruse o evaluare a managementului DNA şi Parchetului General.

„Este evident că demersul are un substrat politic. Am văzut ce s-a întâmplat după conferinţa de presă în care ministrul Justiţiei a prezentat raportul de evaluare a şefilor DNA şi Parchetului General. Declaraţiile ulterioare ale lui Liviu Dragnea nu au făcut decât să impună această temă pe agendă, astfel încât să devină una recurentă. Devenind o temă recurentă, ea creează şi presiune. Tot ce se întâmplă zilele acestea cred că este un plan bine pus la punct cu acordul partidelor de guvernământ. Eu văd doar un joc de ping pong pentru a menţine tema pe agendă. Este vorba şi de menţinerea presiunii politice pe DNA şi Parchetul General“, a explicat analistul Adi Zăbavă.

Expert anticorupţie: Depinde ce înţelege ministrul prin audit extern

Ministrul Justiţiei a refuzat să dea mai multe informaţii despre cum se va derula auditul. Întrebat ce ar trebui să urmărească respectivul audit, Toader a răspuns: „multe“. În lipsa mai multor date, specialiştii în Drept nu ştiu cum ar putea să decurgă evaluarea.

„Depinde ce înţelege ministrul prin audit extern şi probabil trebuie să explice. S-ar putea referi la oameni care lucrează în afara sistemului de parchete. Din declaraţia ministrului nu se înţelege care este focusul acestei analize. Dacă doreşte să se uite la indicatori statistici, nu văd nicio problemă. Aceste date sunt deja în rapoartele de bilanţ. Există şi indicatori statistici cu dosare vechi. Dacă vrea să meargă în detaliu, să vadă încărcătura pe fiecare procuror, ce activitate a avut, este o muncă uriaşă. Este nevoie de timp, nu se poate face peste noapte. Ar putea să ia rapoartele de activitate ale parchetelor, pentru că fiecare structură în parte îşi întocmeşte propriul bilanţ, şi să analizeze respectivele date. (...) Nu în ultimul rând, poate n-ar fi rău să ne gândim în ce scop se face această analiză. Intră în atribuţiile ministrului Justiţiei gestionarea politicilor penale. Dacă scopul este acesta, evident că ministrul are nevoie şi de elemente de pornire, adică unde suntem şi ce facem“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul anticorupţie Laura Ştefan.
Potrivit acesteia, analiza ar putea avea o mare doză de subiectivitate în lipsa unor indicatori de performanţă.

„Ca termen de referinţă avem alte state, dar şi acolo este nevoie de analiză. Trebuie văzut însă cu ce se poate compara pentru că sistemele sunt  foarte diferite. De pildă, sunt sisteme care dau procurorilor libertate foarte mare, să renunţe la cazuri sau să aleagă acele dosare care par avea şanse mai mari de finalizare şi să le lase de o parte pe cele care au puţine şanse să fie probate. Deci, trebuie avute discuţii inclusiv pe elemente de comparaţie – ce comparăm şi cu ce comparăm. Mai ales că în România tocmai am avut o schimbare majoră de paradigmă, tocmai s-au schimbat Codurile penale. Dacă vrem să facem o comparaţie cu trecutul, trebuie să ţinem cont de aceste modificări. Până la urmă, poţi să compari orice cu orice, dar nu ştiu cât de relevantă va fi analiza în aceste condiţii“, a conchis Laura Ştefan.

Audit cu Inspecţia Judiciară şi CSM

La rândul său, judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM, spune că date statistice cu activitatea structurilor de parchete există deja, iar un eventual „audit extern“ trebuie făcut doar în conlucrare cu Inspecţia Judiciară şi CSM.

„Toate structurile de parchet şi toate instanţele sunt evaluate o dată la 3 ani prin rapoartele care se depun la CSM, cu tot ce înseamnă management, durată de soluţionare a dosarelor, motive de amânare, încărcătura cu dosare etc. Deci, noi avem un audit, prin intermediul Inspecţiei Judiciare. Şi anual fiecare instanţă trebuie să răspundă unor indicatori de calitate şi cantitate, date care se centralizează  la CSM. Toţi indicatorii sunt centralizaţi electronic şi pot fi accesaţi cu doar câteva click-uri. Poate urmăreşte doar eficientizarea activităţii, poate vrea să vadă unde sunt probleme, să vadă dacă sunt dosare care stagnează mai mult de câţiva ani. În orice caz, eu văd acest demers doar în conlucrare cu Inspecţia Judiciară şi CSM. Ministerul Justiţiei nu trebuie să fie pe poziţii antagonice“, a spus judecătorul.

Şefii PNA, puşi pe liber cu ajutorul Freedom House

În istoria recentă a fost un singur caz în care ministrul Justiţiei a dispus un audit extern pentru evaluarea unei structuri de parchet. În 2005, ministrul Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, a cerut o analiză independentă a rezultatului şi impactului generat de strategia naţională anticorupţie în perioada 2001-2004, aceasta fiind una dintre condiţiile de încheiere a capitolului Justiţie şi Afaceri Interne, în vederea integrării europene.
Analiza, care a costat Ministerul Justiţiei 40.000 de dolari, a fost făcut de organizaţia Freedom House. În urma acestui audit, şefii Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) au fost demişi.
Monica Macovei s-a ales însă cu un dosar penal. În octombrie 2007, Ministerul Justiţiei a sesizat Parchetul Curţii Supreme în legătură cu auditul efectuat de Freedom House, după ce Corpul de Control al ministrului Justiţiei a verificat modul de contractare a acestuia.
Ministrul de atunci al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a acuzat-o pe Macovei că ar fi trucat licitaţia prin care  prin care Freedom House a primit contractul.
Un an mai târziu, Monica Macovei a fost exonerată de orice acuzaţii.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite