Supravegherea cu brăţară electronică, în dezbatere publică. Cine va purta „bijuteria” şi când

Legea privind monitorizarea electronică care va permite folosirea brăţărilor electronice în cazul infractorilor a fost pusă astăzi în dezbatere publică. Printre cei care vor fi obligaţi să poarte brăţara electronică se vor număra inclusiv agresorii care comit fapte de violenţă domestică, dar şi deţinuţii care se deplasează în exteriorul penitenciarelor.

Proiectul de lege prevede că Sistemul de monitorizare va fi utilizat atât în cazul prevenirii violenţei în familie cât şi cu ocazia executării măsurii controlului judiciar, controlului judiciar pe cauţiune sau a arestului la domiciliu, precum şi pentru supravegherea la distanţă a deţinuţilor, atunci când se deplasează pentru diverse activităţi în exteriorul penitenciarului.

Astfel, în cazul persoanelor supravegheate, se vor utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile, montate nedetaşabil pe gleznă sau (dacă există raţiuni medicale) pe braţ. De asemenea, vor exista şi dispozitive fixe, care se vor monta în imobilul în care se execută măsura dispusă de organul judiciar sau de care persoana supravegheată nu are voie să se apropie. 

Cum vor fi apărate victimele violenţei domestice

Oficialii de la Interne anunţă că în cazul victimelor violenţei domestice va fi nevoie, pentru a le asigura protecţia, să aibă şi acestea o brăţară electronică asupra lor. În acest fel, la declanşarea alertei, ca măsură suplimentară de protecţie, va putea fi contactă şi persoana protejată, pentru a primi indicaţii, de la organul de supraveghere sau de la cel care asigură intervenţia. 

„Proiectul propune valorificarea infrastructurii şi serviciilor publice deja existente şi de aceea funcţionarea Sistemului de monitorizare a fost gândit astfel încât să fie asigurată compatibilitatea componentelor sale cu Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112”, arată un comunicat al Ministerului de Interne. 

Monitorizarea se va realiza fără intervenţie umană, în mod automat şi continuu, iar, alertele vor fi transmise, de asemenea, în mod automat, atunci când va fi detectată o încălcare a regulilor de monitorizare. Aceste alerte se transmit direct către dispeceratul de urgenţă operat de către poliţie, constituit în cadrul Sistemului 112, care la rândul său va sesiza organele de intervenţie.

Cine va acţiona şi când

Proiectul de lege stabileşte un mecanism de monitorizare care permite delimitarea clară a responsabilităţilor: pe de o parte, organele de supraveghere, abilitate de legislaţia în vigoare să exercite atribuţii de supraveghere (personal abilitat din cadrul Poliţiei Române şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor), iar, pe de altă parte, organele de intervenţie, care vor interveni în cazul producerii unei alerte, pe principiul „celui mai apropiat organ de ordine publică” (din Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română, eventual poliţia locală). 

Această separare a atribuţiilor este necesară ca măsură de protecţie a dreptului la viaţă privată şi dreptului la integritate fizică şi psihică ale persoanelor supravegheate şi ale victimelor. În contextul acestor atribuţii, organul de supraveghere va întocmi un „dosar electronic”, ce va conţine o serie de date cu privire la persoană şi măsura judiciară sau execuţional penală care a impus monitorizarea electronică.

Identitatea celui care poartă dispozitivul electronic va fi cunoscută doar de ofiţerul de caz şi numai în măsura în care se generează o alertă, ce notifică încălcarea unei reguli stabilite, va fi posibilă asocierea identificatorului brăţării cu datele cu caracter personal existente în dosarul electronic. Aceste date vor fi transmise organelor de ordine publică către cel mai apropiat echipaj care poate realiza intervenţia.

Discuţiile pe marginea monitorizării electronice au fost iniţiate de MAI şi Poliţia Română, după adoptarea noilor reglementări din Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care a introdus posibilitatea ca poliţistul să emită un ordin de protecţie provizoriu, atunci când constată o faptă de violenţă domestică şi există un pericol real pentru viaţa sau integritatea fizică a persoanei agresate, precum şi posibilitatea de a monitoriza electronic modul de respectare a interdicţiei agresorului de a se apropia de victimă şi membrii de familie ai acesteia.   

„A fost realizată inclusiv o consultare a ataşaţilor de afaceri interne din ţările UE, pentru a vedea care au fost soluţiile identificate de alte state europene. Printre ţările care folosesc brăţările electronice pentru agresorii care comit fapte de violenţă domestică se numără Suedia şi Norvegia”, explică sursa citată.