Trompetistul trupei Vunk, reţinut în dosarul cămătarilor din Bucureşti. Cornel Ilie, liderul trupei: Este doar colaborator, concertele continuă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Nicolau facebook/stirileprotv.ro
Dan Nicolau facebook/stirileprotv.ro

29 de suspecţi au fost audiaţi la DIICOT, în dosarul de cămătărie de lux în care membrii grupării operau după metodă botezată chiar de ei “Dama cu camelii”. Printre cei reţinuţi se numără şi un cunoscut muzician.

UPDATE Trompetistul Dan Nicolau, reţinut într-un dosar de cămătărie, este colaborator al trupei Vunk, a spus pentru agenţia de presă News.ro Cornel Ilie, solistul formaţiei, precizând că, prin urmare, incidentul nu va afecta desfăşurarea concertelor programate în perioada următoare.

Trompetistul Dan Nicolau, pe numele real Dănuţ-Dumitru Neculau, binecunoscut fanilor trupei Vunk, a fost reţinut  joi seară de procurorii DIICOT în dosarul de cămătărie, potrivit unor surse din anchetă, citate de „Ştirile Pro TV”. Surse judiciare au confirmat pentru „Adevărul” această informaţie.

DIICOT, despre gruparea„ Executorilor”

Procurorii DIICOT au explicat într-un comucat de presă că au reţinut astăzi mai multe persoane în acest caz: Adrian Gherghe, Ştefan Petre, zis „Fane”, Dragoş-Tache-George Copcea, Mihail Popa, Adrian –Florin Moldoveanu, Dănuţ-Dumitru Neculau, Gabriela-Alexandra Breazu, Ileana-Alina Filip, Dan- Ion Moldoveanu, Marinel Gheorghe, Silviu Ionuţ Tuţoiu, Daniel Gusu, Dumitru-Florian Popa, Ion Victor Creţu, Mircea-Gabriel Buturugă, Daniel Cosmin Lupu şi Adrian Calotă. Acuzaţiile: constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, înşelăciune, deturnarea licitaţiilor publice, abuz în serviciu, spălare de bani. În cursul zilei de astăzi aceştia au fost  prezentaţi  Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

 „Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat structura şi ierarhizarea grupului de crimă organizată, cunoscut sub denumirea generică de ”ExecutoriiI”,  a fost una de natură piramidală, bazată pe relaţii de prietenie , interese comune, rudenie,  afinitate şi concubinaj în vârful căruia s-a aflat incontestabil, liderul grupului infracţional  recunoscut de către toţi ceilalţi membri, respectiv inculpatul Petre Ştefan, zis Fane.

Totul începe în 2014

Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat ar fi avut loc în cursul anului 2014 când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, recunoscând statutul acestuia, şi totodată şi-au recrutat sau format(specializat) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) – componenţi ai eşalonului execuţional.
Începând cu anul 2014,  Petre Ştefan, administrator al mai multor societăţi comerciale ar fi  constituit alături de Gherghe Adrian şi Copcea Dragoş Tache George un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă, respectiv, oferirea cu împrumut a unor sume de bani cu dobândă către terţe persoane aflate, de regulă într-un impas financiar de moment.

„Ulterior, pentru a-şi asigura veniturile, dar şi pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără  garanţie imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită”, acuză DIICOT.

Această opţiune a grupului infracţional organizat ar fi venit şi ca o consecinţă a preluării incriminării infracţiunii de camătă (reglementată iniţial prin Legea 216/2011 privind interzicerea activităţii de cămătărie), precum şi a destructurării unor grupări infracţionale organizate de notorietate. Astfel, atât pentru a-şi asigura veniturile, precum şi pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracţiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracţiuni, au ales, aşa cum este cazul şi în cauza de faţă, să „mascheze” activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani erau convinşi să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani  ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracţiunii de camătă).

Noutatea: la grupare a aderat un executor judecătoresc

Ulterior, membrii iniţiali ai grupului infacţional, format din Petre Ştefan, Zis Fane, Gherghe Adrian şi Copcea Dragoş Tache George ar fi identificat în afară de perceperea dobânzii mascate, o altă metodă de a realiza profituri,de această dată mult mai însemnate, respectiv prin executarea silită a debitorilor chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente ci acela de a obţine proprietatea .

„ Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracţional a unui nou membru, care să aibă atribuţiile necesare realizării acelui scop, respectiv a inculpatului   Popa Mihail, executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanţie imobiliară”, acuză DIICOT.

Profiturile, peste 300%

Astfel, se poate observa o ascensiune fulminantă a executorului judecătoresc Popa Mihail în cadrul grupului infracţional organizat, după momentul aderării sale, acesta ajungând în eşalonul decizional , erijându-şi  în unele cazuri chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce priveşte oportunitatea sau necesitatea unor acţiuni sau inacţiuni menite să apere interesele grupului infracţional organizat, arată sursa citată.
Popa Mihai, prin cunoştinţele sale juridice şi calitatea sa de executor judecătoresc ar fi „condus” gruparea infracţională organizată la un alt nivel de realizare a câştigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată (de cele mai multe ori mai mici decât suma împrumutată efectiv), la câştiguri însemnate (obţinerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitaţie publică, deturnarea acestor licitaţii publice şi adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparţinând debitorilor la preţuri de cel mult 30% din valoarea de piaţă.

„În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că grupul infracţional era structurat pe două paliere,  respectiv unul decizional din care făceau parte, în principal, inculpaţii Petre Ştefan, şi Popa Mihail, executor judecătoresc, secondaţi de către inculpaţii Gherghe Adrian şi Copcea Dragoş Tache George precum şi altul execuţional din care făceau  parte locotenenţii acestora mai mult sau mai puţin specializaţi în săvârşirea unui anumit gen de infracţiuni”, explică anchetatorii.

Efectul schimbărilor legislative

Schimbările legislative, precum şi destructurarea mai multor grupări infracţionale ce desfăşurau activităţi infracţionale asemănătoare, au condus la modificarea în timp a activităţilor ilicite a membrilor grupării infracţionale, în sensul că, deşi în anii 2014 – 2015, i Gherghe Adrian şi Copcea Dragoş Tache George figurau ca participanţi în cadrul licitaţiilor publice, potenţa financiară actuală precum şi încercarea de a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale derulate, au condus la modificarea structurii organizatorice a grupului infracţional organizat, în sensul că aceştia  au început să atragă noi membri dispuşi să adere sau să sprijine grupul infracţional organizat, respectiv pe: Gheorghe Marinel, Moldoveanu Dan-Ion, Moldoveanu Adrian-Florin, Gusu Daniel, Popa Dumitru-Florian, Neculau Dănuţ-Dumitru, Buturugă Mircea Gabriel, Breazu Alexandra Gabriela, Creţu Victor, Lupu Daniel Cosmin, Oprea Marian cu precizarea că în perioada 2014-2016, aceste persoane au avut aleatoriu calităţi de „creditori”, ”participanţi la licitaţii publice”, „adjudecatari ai imobilelor vândute în cadrul licitaţiilor publice”.

„Având în vedere cercul relaţional pe care  executorul judecătoresc Popa Mihail l-a dezvoltat în exercitarea profesiei, în vederea realizării scopului infracţional al grupului, acesta a cooptat cu uşurinţă alţi membri. Astfel, la gruparea infracţională organizată  a aderat inculpatul G. M, executor judecătoresc în cadrul aceluiaşi birou de executori judecătoreşti, precum şi personal angajat din cadrul acestui birou”, acuză procurorii DIICOT.

Un avocat ar fi aderat

 Totodată, pentru ca cercul infracţional să fie complet au mai fost determinaţi să adere la grupul infracţional organizat şi Silviu Tuţoiu – Ionuţ, avocat, care avea are rolul de întocmire a actelor ce urmau să fie încheiate cu debitorii şi reprezentarea juridică în faţa instanţelor de judecată în vederea obţinerii încuviinţărilor de executare silită, precum şi  Filip Ileana Alina, angajată a unui birou notarial,  care avea rolul de a perfecta actele notariale încheiate între creditori şi debitori, care stăteau la baza dosarelor de executare silită.

„ Sumele de bani oferite cu ocazia acordării împrumuturilor către debitori proveneau, de obicei, de la inculpatul Petre Ştefan sau erau acordate de către inculpaţii  Gherghe Adrian şi Copcea Dragoş Tache George,  cu încuviinţarea liderului grupului”, explică DIICOT.

 În perioada 2014 – 2016, ca şi îndeletnicire în scopul realizării de venituri, inculpaţii  ar fi acordat în mai multe rânduri împrumuturi băneşti mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare (procente din sumele împrumutate) şi  primind de la debitori drept garanţie autoturisme de lux sau imobile.

„De asemenea, s-a reţinut că membrii grupului infracţional organizat, în exercitarea îndeletnicirii lor obişnuite de a obţine venituri prin acordarea de împrumuturi cu dobândă, au pus la punct un întreg sistem de operaţiuni având o aparenţă de legalitate, menite să scadă vigilenţa debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor”, se arată în referatul procurorilor.

Aparenţa de legalitate

Toate operaţiunile efectuate ar fi fost de natură să inducă în eroare debitorii prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparenţă de legalitate  a activităţii de acordare a împrumutului cu dobândă.

Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceştia îşi atingeau scopul scopul real al activităţii lor care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor,  pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătoreşti,Popa Mihail şi G. M,  susţinuţi  de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului Tuţoiu Silviu Ionuţ care s-a erijat într-un veritabil “consigliere” prin furnizarea de sfaturi şi soluţii juridice aparent legale,  menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracţional organizat.

 „ În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că inculpaţii Popa Mihail şi G. M. nu au realizat o publicitate efectivă a licitaţiilor publice unde aveau interese membri grupului infracţional organizat ci s-au rezumat la transmiterea publicaţiilor către părţile implicate, publicitatea pe site-ul registruluniuneaexecutorilor.ro  realizându-se de cele mai multe ori în preziua licitaţiei publice, în jurul orelor 16:45, în condiţiile în care programul de lucru al unităţilor bancare se încheie  la orele 17:00, împiedicându-se astfel participarea unor terţe persoane, în afara celor care sunt înştiinţaţi prealabil despre acea licitaţie publică”, precizează DIICOT.

Licitaţiile, trucate

De asemenea, s-a reţinut că începând cu anul 2014, după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la  licitaţiile publice  trucate organizate în cadrul unor dosare de executare silită, bunurile fiind obţinute prin săvârşirea de infracţiuni , membrii fondatori ai grupului infracţional  organizat, beneficiind de ajutorul aderenţilor şi sprijinitorilor acestui grup, toţi acţionând în deplină cunoştinţă de cauză,   au revândut aceste imobile la preţuri mult mai mari faţă de preţul de achiziţie, obţinând astfel venituri însemnate  ce îşi au originea în lanţul de infracţiuni comise în scop de a da o aparenţă de legalitate.

Ulterior, aceste venituri au fost reintroduse în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi cu dobândă unor terţe persoane, atestate prin încheierea unor contracte de împrumut cu sau fără garanţie imobiliară, cu termene de scadenţă foarte scurte de maximum 1 lună, ce au constituit  ulterior temei al unor dosare de executare silită, unele dintre imobilele deţinute aflându-se încă în proprietatea în fapt şi nu în drept a inculpatului Gherghe Adrian şi a celorlalţi membri fondatori ai grupului infracţional, respectiv Copcea Dragoş Tache George şi Petre Ştefan.

Ancheta DIICOT

Un număr de 37 de persoane au fost conduse ieri la audieri în urma celor 29 de percheziţii care au fost făcute în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, la persoane suspectate de cămătărie şi deturnare de licitaţii publice. Printre suspecţi se află executori judecătoreşti, avocaţi şi o persoană ”foarte potentă financiar”, anunţă DIICOT.

 Potrivit sursei citate, există suspiciunea că, începând cu anul 2014, liderul, ”persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăţi comerciale” a constituit un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă.

Ulterior, pentru a-şi asigura veniturile, dar şi pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără  garanţie imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.

”Astfel, atât pentru a-şi asigura veniturile, precum şi pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracţiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracţiuni, au ales să mascheze activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani, erau convinşi să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracţiunii de camătă)”, anunţă DIICOT.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite