Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Sute de intelectuali români cer ministrului Culturii măsuri ferme şi rapide pentru salvarea clădirilor de patrimoniu

1
9 Jul 2020 12:15:20
Autor: Liviu Avram
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. FOTO: Octav Ganea/Inquam Photos
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu. FOTO: Octav Ganea/Inquam Photos

Aproape 200 de intelectuali români solicită ministrului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, o serie de măsuri concrete pentru salvarea patrimoniului construit din România. Acţiunea a fost declanşată de recenta demolare a unui imobil de patrimoniu din strada Frederic Joliot-Curie din Bucureşti.

 
Semnatarii scrisorii consideră imperios necesară racordarea legislaţiei, a procedurilor de avizare, autorizare şi control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a mărturiilor identităţii culturale naţionale.

Vă prezentăm integral scisoarea deschisă adresată nimistrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, însoţită de cele 170 de semnături.

Scrisoare deschisă

Domnului Bogdan GHEORGHIU, Ministrul Culturii,

Domnule Ministru al Culturii,

În contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22, Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni — ultima dintr-un şir de zeci care s-au petrecut în perioada post-dictatură în capitala unei ţări europene —, noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm imperios necesară racordarea legislaţiei, a procedurilor de avizare, autorizare şi control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a mărturiilor identităţii culturale naţionale.

Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situaţia sa este gravă şi că se îndreaptă accelerat spre distrugere.

Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum şi prin construcţii noi, străine caracterului locului.

Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările iniţiate de organizaţii profesionale şi de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum şi de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute.

Cadrul legislativ de protecţie a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permiţând, fără riscul unei sancţiuni, derapaje în procedurile de avizare şi intervenţii de natură să distrugă moştenirea culturală locală şi contribuţia naţională la patrimoniul european.

Ne adresăm dumneavoastră, domnule Ministru al Culturii, apreciind toate eforturile pe care le faceţi pentru integrarea României în lumea valorilor europene.

I. Având deplină încredere în modul în care Ministerul Culturii îşi asumă responsabilitatea de ”autoritate publică centrală responsabilă de elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor în domeniul culturii”, rezumăm câteva aspecte ale acestor distrugeri:

• Monumentele istorice (clădiri, ansambluri şi situri clasate)

Multe clădiri clasate individual sau care fac parte din ansambluri monument sunt lăsate intenţionat în paragină până la colaps, pentru a justifica intervenţii imobiliare abuzive. Degradările cauzate în timp de lipsa întreţinerii sunt în mod constant invocate ca motiv pentru demolare.

În acelaşi timp, lipsa unui statut juridic cu adevărat protectiv al clădirilor care fac parte din ansambluri clasate monument istoric permite agresarea sau chiar desfiinţarea lor, în mod mai mult sau mai puţin ”legal/autorizat”. În pofida spiritului legii, se găsesc prea multe „portiţe” pentru autorizarea unor intervenţii care agresează atât clădirile monument istoric, cât şi construcţiile de valoare din ansamblurile protejate, distrugându-le integritatea. Se ajunge la practici perimate şi nocive care falsifică grosolan valoarea lor de patrimoniu.

• Zonele construite protejate

Zonele construite protejate sunt echivalente unor monumente istorice, în şi prin integritatea lor. Intervenţiile în aceste zone trebuie făcute respectând aceleaşi principii, pentru că dispariţia unei părţi cu valoare culturală este un atentat la integritatea ansamblului. Mai mult, orice pierdere punctuală devine un precedent, un argument pentru distrugeri viitoare care pot conduce la anularea valorii zonei în totalitatea ei.

În ciuda avertismentelor specialiştilor şi a semnalelor venite dinspre societatea civilă, se continuă practica lucrărilor de mică anvergură – uneori chiar autorizate! – care mutilează în mod grav clădirile şi, prin cumulare, întreaga imagine a zonelor construite protejate: acoperirile cu termosistem (”anvelopări”) care distrug faţadele prin ascunderea materialelor originare şi prin îngroparea detaliilor şi decoraţiilor; înlocuirea tâmplăriilor şi a învelitorilor cu soluţii neconforme ca materiale, textură şi cromatică; folosirea unor culori stridente pentru finisaje etc.

• Arborii monument, arborii şi vegetaţia din zonele construite protejate Prezenţa în lista Academiei Române, singurul document care atestă valoarea unor elemente de vegetaţie din Bucureşti, nu conferă unui arbore îngrijirea necesară specifică sau protecţia faţă de tăiere. De asemenea, pentru arborii seculari, plantările de aliniament, compoziţiile vegetale sau amenajările verzi ale scuarurilor şi micilor parcuri, grădinile de faţadă etc. din zonele construite protejate nu există o legislaţie adaptată protecţiei lor şi nici criterii clare pentru a stabili moduri adecvate de gestionare şi de intervenţie. • Peisajele culturale La rândul lor, peisajele culturale, nefiind protejate, sunt permanent agresate; conform Convenţiei de la Faro, acest lucru înseamnă, în fapt, distrugerea memoriei colective.

II. Responsabilitatea distrugerilor pe care le-am menţionat se împarte între mai mulţi actori care, nerespectând standardele profesionale pe care le presupune lucrul cu patrimoniul istoric, îşi compromit specializarea şi respectabilitatea poziţiei şi aruncă o lumină nedreaptă asupra celor care respectă legea şi normele profesionale:

• Specialiştii care deturnează sensul studiilor istorice

Profesional şi moral, autorii studiilor istorice care îşi uită misiunea şi fac concesii la cererea clienţilor sunt primii răspunzători de aceste acte distructive. Membrii comisiilor de specialitate pot detecta cazurile în care solicitările de desfiinţare ale unor imobile se sprijină pe studii istorice cu concluzii forţate sau corupte.

• Arhitecţii care compromit valorile patrimoniului cultural

Dreptul de semnătură nu este doar un instrument administrativ, ci o responsabilitate pe care arhitecţii şi-o asumă. Această responsabilitate este incompatibilă cu intervenţiile brutale în zonele protejate sau cu mutilarea monumentelor istorice. Ele constituie practici pe care deontologia profesională le interzice şi de care organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului se delimitează categoric.

• Comisiile de specialitate care nu îşi onorează misiunea

În egală măsură, potenţial responsabile pentru abuzuri sunt uneori şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Comisiile zonale ale monumentelor istorice şi structurile Ministerului Culturii care au decizia analizării profesionale şi avizării documentaţiilor. Derogările date în comisii ar trebui să fie numai pentru cazuri cu adevărat excepţionale, iar interesul public trebuie să fie întotdeauna pus deasupra unor interese private. Din acest motiv, componenţa acestor comisii este esenţială pentru felul în care se aplică în mod concret normele de protecţie ale patrimoniului.

III. Domnule Ministru al Culturii, pentru că patrimoniul istoric construit este un bun public de maximă valoare, solicităm:

• Un cadru legislativ adecvat pentru a încuraja buna întreţinere şi conservarea/restaurarea monumentelor şi clădirilor valoroase din zonele construite protejate, cu responsabilităţi şi penalităţi, dar şi cu forme de sprijin tehnic şi financiar pentru proprietari şi operatorii privaţi.

• Un statut juridic clar, cu o reală protecţie pentru clădirile din ansamblurile urbane clasate monument istoric şi din zonele protejate; actuala legislaţie are prevederi specifice laxe şi evazive.

• Actualizarea listei arborilor monument într-un document public cu valoare juridică, precum şi generarea criteriilor de evaluare şi a normelor de intervenţie şi gestionare a vegetaţiei în acord cu standardele, cunoştinţele şi calificările definite la nivelul Uniunii Europene. • Clasarea peisajelor culturale.

• Retragerea dreptului de specialist/expert al celor dovediţi că deturnează sensul studiilor istorice.

• Susţinerea unor parteneriate active cu organizaţiile profesionale O.A.R., U.A.R., R.U.R., ICOMOS România, precum şi cu O.N.G.-urile care apără patrimoniul, şi nu în ultimul rând cu mediul academic din toată ţara, astfel încât practicile distructive/corupte ce ies din sfera deontologiei profesionale să fie descurajate.

• Promovarea ghidurilor de intervenţie în zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România şi de Uniunea Arhitecţilor din România.

• Numirea membrilor CZMI şi CNMI numai la recomandarea organizaţiilor profesionale: personalităţi integre, neafiliate politic şi care au dovedit în practică respectarea eticii profesionale.

• Caracterul public al tuturor studiilor istorice, avizelor şi autorizaţiilor privind intervenţiile pe monumente istorice şi în zone construite protejate, care trebuie să fie accesibile oricui într-o arhivă digitală a Ministerului Culturii.

Aceste documente nu trebuie să favorizeze interesele private potrivnice patrimoniului şi nu trebuie să permită relaxarea restricţiilor stabilite prin studiile de fundamentare anterioare comandate de autorităţile publice şi plătite din fonduri publice. De asemenea, studiile istorice nu trebuie să devină, aşa cum se întâmplă uneori, manipulări speculative ale statutului de monument istoric: faptul că un imobil nu întruneşte condiţiile de clasare nu este câtuşi de puţin un argument pentru desfiinţarea lui.

• Caracterul public al solicitărilor de desfiinţare a unor imobile, cât şi al avizelor emise de Direcţiile pentru cultură judeţene sau de Ministerul Culturii.

Este inadmisibil ca intervenţii agresive sau solicitări de desfiinţare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice şi de Direcţiile judeţene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor şi normelor de protecţie patrimonială, ca şi al lipsei de colaborare a administraţiei centrale cu cea locală.

• Informarea publică adecvată – prin mijloace locale de expunere şi pe paginile de internet – ca procedură prealabilă a avizării intervenţiilor asupra monumentelor, zonelor lor de protecţie şi zonelor construite protejate; de asemenea, transmiterea tuturor datelor relevante către organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului.

Pentru oricare din aceste intervenţii, proiectul trebuie să rămână în dezbatere publică cel puţin 30 zile, iar observaţiile formulate să fie luate în considerare şi analizate de comisiile de specialitate. Este o practică curentă în toate ţările europene.

IV. Celor care ar avea în continuare rezerve faţă de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate şi cu orice preţ, le reamintim că păstrarea şi valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiţie pe termen lung” care – aşa cum a demonstrat-o experienţa internaţională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei ţări.

Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esenţială a industriei turismului care aduce unor ţări ca Franţa, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Şi nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban şi rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparaţii forţate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros şi de divers pentru a se bucura de toată atenţia.

Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecţi, profesori, oameni de cultură, cetăţeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneţi măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei şi patrimoniului cultural naţional!

Această scrisoare a fost semnata de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii înscrise pe listă în ordinea alfabetică a numelor

Ana Mihaela Adam – artist plastic

Vlad Alexandrescu – profesor universitar, senator USR, fost ministru al Culturii 2015-2016

Flavius Baias – prof.univ.dr., fost Decan (2008-2020) al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti

Vlad Bedros – istoric de artă Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti

Kósa Béla – istoric de artă, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea-Ciuc

Johannes Bertleff - arhitect

Ioana Bican – prof.dr. Facultatea de Litere, UBB, Cluj Napoca

Ana Blandiana

Lidia Bodea – director editura Humanitas

Matei Bogoescu - arhitect

Bogdan Traian Bogoescu - arhitect

Pierre Bortnowski - arhitect

Tiberiu Bucşă – arhitect

Librăriile Cărtureşti

Livia Câlţia - arhitect

Ştefan Câlţia - pictor

Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă

Liana Ceterchi – regizoare, actriţă “Asociaţia femeilor din teatru IF.../DACĂ... pentru femei”

Corina Chira – arhitect, profesor Colegiul Tehnic de Arhitectură “I.N. Socolescu” Bucureşti

Tudor Chirilă

Cătălin Cioabă – Universitatea Bucureşti

Dan Cioclu – arhitect PRODID, locuitor Cotroceni

Ioana Cioclu – arhitect PRODID, locuitor Cotroceni

Manuela Ciucur - actriţă

Stelian Constantinescu – arhitect, OAR Filiala Teritorială Bucureşti

Lucian Corduneanu - arhitect

Adrian Crăciunescu – arhitect, conf.dr. UAUIM

Irina Cristea - arhitect DPLG, co-fondator al biroului AZC Architectes

Alexandru Crişan – arhitect, lector dr.UAUIM

Rodica Crişan - arhitect, prof. dr. UAUIM

Mihaela Criticos – arhitect, conf.dr. UAUIM, Expert atestat MC în domeniul protejării monumentelor istorice

Tünde Cserr - etnolog

Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP

Silvia Demeter Löwe - arhitect

Bogdan Demetrescu - arhitect

Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh.

Marian Dobre – lector univ.dr. Universitatea Naţională de Arte Bucureşti

Dragoş Dragomirescu – coordonator al Asociaţiei de pedagogie alternativă Pinul Negru, Timişoara

Paul Drogeanu – etnolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România

Mirela Duculescu – istoric de artă, lector dr., coordonaror programe Fundaţia Pro Patrimonio

Florin Nicolae Enache – arhitect, preşedinte Asociaţia #better

Cornel-Gavril Farcaş – inginer proiectant structuri, SC. PATH’S ROUT SRL Timişoara

Deborah Feldman – arhitect, înregistrată la Ordinul Francez al Arhitecţilor

Andrei Fenyo – arhitect, Vicepreşedinte Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Bucureşti

Constantin Flondor - pictor

Teodor Frolu – arhitect, vicepreşedinte Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23

Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof.dr.

Alexandru Găvozdea – arhitect – Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România

Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf.dr. UAUIM, partener Zeppelin

Celia Ghyka – arhitect, conf.dr. UAUIM

Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii

Ana Maria Goilav – arhitect, vicepreşedinte Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Bucureşti

Dan Grigore – pianist concertist şi profesor

Alberto Groşescu – coordonator Catalog Bucureşti, ARCEN

Petre Guran - istoric

Esztány Gyözö – arhitect, firma Esztany Studio SRL

ICOMOS România

Augustin Ioan – arhitect, prof.dr. UAUIM

Romeo Ioan – inginer, director general EUROCOM SA

Viorel Iordan – inginer, director SC CELLA COSIMEX SRL

Marcel Iureş - actor

Adelina Ivan - artist

Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Bucureşti

Andrei Jecza – Jecza Gallery Timişoara

Sorina Jecza-Ianovici – manager cultural, dr., preşedinte Fundaţia Interart TRIADE

Iosif Kiraly – prof. univ.dr.

Kázmer Kovács - arhitect

Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC, membru CZMI nr.2, cadru didactic Universitatea Sapientia Târgu-Mureş, Facultatea de peisagistică

Nicolae Lascu – arhitect, prof.dr. UAUIM

Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti

Răzvan Luscov - arhitect, profesor dr. UAUIM

Arnold Macalik – arhitect, membru CZMI, preşedinte Asociaţia Amaryllis

Zina Macri – arhitect, conf.dr. UAUIM

Marius Manole – actor - TNB

Adela Maria Marius – arhitect, Galeria Epretext

Dan Marin – arhitect, prof.dr. UAUIM

Andrei Măgureanu - arheolog

Irina Meliţă – arhitect, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România - Filiala Teritorială Bucureşti

Claudiu Mesaroş

Marius Miclăuş – arhitect, preşedintele Fundaţiei Archaeus

Alexandra Răzvan-Mihalcea – avocat, preşedinte Societatea Filarmonică din Timişoara

Florian Mihalcea – jurnalist, preşedinte Societatea Timişoara

Paul Ioan Răzvan-Mihalcea – elev, clasa aXIa, Liceul Nikolaus Lenau, Timişoara

Alexandra Mihalciuc – arhitect de interior, Laboratorul de arhitectură Prodid

Doina Mihăilescu – pictor şi restaurator, prof.dr. Facultatea de Arte şi Design, U.V.T., Timişoara

Radu Mihăilescu - arhitect

Mariana Mihuţ - actriţă

Bodgan Mincă – conf.dr. Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti

Felicia Moga – expert în comunicare

Dan Mohanu – profesor UNARTE

Horia Moldovan – arhitect, conf.dr., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM

Petru Mortu – arhitect, conf.dr. UAUIM, specialist atestat MC

Francisc Mraz – regizor, fotograf, coordonator şcoli FOTOPOETICA şi CINEPOETICA Bucureşti

Raluca Munteanu – arhitect, vicepreşedinte Ordinul Arhitecţilor din România,

Octavian Neculai – arhitect, scenograf

Tatiana Niculescu

Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN

Cristea Nistor – ing. Horticol, masterand Arhitectură Peisageră

Mihai Opreanu – arhitect, conf.dr. UAUIM, expert atestat MC, fost director general al Oficiului Naţional pentru Protejarea Patrimoniului 1997-2000, membru în comitetul director al Fundaţiei Restauro Messerschmitt

Liviu Ornea – matematician, prof.dr. Facultatea de Matematică, Universitatea Bucureşti

Radu Paraschivescu - scriitor

Lila Passima – director interimar Muzeul Naţional al Ţăranului Român 2016-2019, Şef secţie educaţie muzeală

Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii

Horea Paştină - pictor

Ioana Pavelescu

Eugen Pănescu – arhitect

Ilinca Păun Constantinescu – arhitect, asist.univ.dr. UAUIM, asociaţia IDEILAGRAM, Asociaţia Planeta Petrila

Ioana Pârvulescu

Oana Pelea - actriţă

Ileana Pintilie – istoric de artă şi curatoare, prof. Univ.habil. Universitatea de Vest din Timişoara

Matei Pleşu – redactor Dilema veche

Andrei Pleşu

Ioana Popescu – etnolog, c.s.I, dr., membru UAP

Toader Popescu – arhitect, lect.dr. UAUIM

Cornelia Elena Purcărea – arhitect, SC ARHIS MODUL SRL

Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie”

Ion Răducanu - arhitect

Andreea Răducu-Lefter – membru AsoP şi arborist certificat ISA (QU-0423A)

Victor Rebengiuc - actor

Andrei Rosetti – pictor, profesor Liceul de arte “S. Toduţă” Deva, membru fondator gruparea NOIMA

Astrid Rottman - arhitect

Vlad Rusu – arhitect, conf.dr. Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Cluj-Napoca

Ana Scarlat – actriţă pensionară, Teatrul Mic, Membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, Institutul Cultural Român

Dan Schwartz – managing partner RSM România SRL

Adriana Scripcariu – istoric de artă

Virgil Scripcariu - sculptor

Oana Simionescu – arhitect, trezorier Ordinul Arhitecţilor din România

Militza Sion - arhitect

Marius Smigelschi – arhitect, profesor dr. UAUIM

Florian Stanciu – arhitect, conf.dr. UAUIM

Iulia Stanciu – arhitect, prof.dr. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti, preşedinte CNADS

Doina Sturdza – arhitect

Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio

Vanda Sturdza - scenograf

Vlad Sturdza – arhitect

Oana-Valentina Suciu – lect.dr. FSPUB

Andreea Szabo - avocat

Iris Şerban - antropolog

Luiza Şora

Mihai Şora

Raluca Ştirbăţ – pianistă (Viena)

Gabriela Tabacu – arhitect, prof.dr.

Mihai Tatu – preşedinte Asociaţia Visum pentru Educaţie şi Cultură Braşov

Wilhelm Tauwinkl – conf.dr. Facultatea de Teologie Romano-catolică, Universitatea

Bucureşti

Yvonne Toader – arhitect, membru CT al OAR-FTB

Alexandru Tomescu - violonist

Zsolt Tövissi – arhitect, specialist restaurări atestat MC

Ioana Tudora – arhitect, conf.dr. Facultatea de Perisagistică USAMV Bucureşti

Şerban Ţigănaş – arhitect, dr., Secretar general al UIA

Iulian Ungureanu - arhitect

Maria Ungureanu – arhitect, locuitor al cartierului Cotroceni

Ruxandra Vasile – arhitect

Eugen Vasiliu - jurist

Alfred Vespremeanu-Stroe – prof.dr. Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti

Ion Vianu – scriitor, dr.

Ştefan Vianu – lector universitar UAUIM

Anca-Ilina Vişinescu – cercetător fizică nucleară, dr.

Mihai Vişinescu – cercetător fizică nucleară, prof.dr.

Raluca Vişinescu – arhitect, coordonator GL “Spaţii Publice” OAR Bucureşti

Andra Vişniec

Matei Vişniec

Aurel Vlad - sculptor

Florin Vlad – inginer, SC VLAD GROUP SRL

Marius Voica – arhitect, conf.dr. UAUIM, Arheco Design

Sever Voinescu – Redactor şef al revistei “Dilema Veche”

Ioan Vultur – arhitect, conf.dr. UAUIM

Smaranda Vultur – arhitect, conf.dr. UAUIM

Ana Maria Zahariade – arhitect, prof.dr. UAUIM, vicepreşedinte Ordinul Arhitecţilor din România

Mariana Zielinski – arhitect, MZ Proiect

Maximilian Zielinski – arhitect, asociat unic la MZ Proiect

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Andrei Crisan
10.07.2020, 04:40:07

Pe net, toti nu mai pot de patriotism; in schimb in lumea reala, ne cam batem joc de ce am mostenit de la bunicii nostri. Sper sa iasa ceva din petitia asta, dar personal sunt sceptic.