Eveniment

articolul anterior articolul urmator

Talentatul domn Mirescu. România Curată a identificat personajul care răspunde de slaba calitate a examenelor şi programelor şcolare

0
29 Jun 2015 07:47:18
România Curată

Prin anul 2009, în urma presiunii opiniei publice datorată unor gafe la tezele unice, se anunţau demisii de la Ministerul Educaţiei – conducerea şi cei responsabili de tezele unice de la Centrul National de Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar.

Ministerul a declarat demararea, cu acea ocazie, a unui control general în Centrul de Evaluare şi Curriculum, şi o nouă conducere, până se încheie evaluările naţionale de la sfârşitul acestui an şcolar, după care se va trece la restructurarea Centrului. Director era pe atunci dl. Cristian Mirescu. Scandalurile se ţineau lanţ.

La română, la tezele unice, elevilor li se cerea să analizeze un text din „Triumful talentului” de Ion Luca Caragiale, schiţă bazată pe două personaje cu nume (aproape) similare, Ghiţă Niţescu şi Niţă Ghiţescu. Unul, bun caligraf, dar fără pile, celălalt, incapabil să scrie, dar cu relaţii. Cei doi sunt confundaţi în urma unui examen la caligrafie pentru intrarea în serviciul public de către un examinator incompetent şi se crează, în acest fel, o situaţie hilară şi o critică a capacităţii administrative din România. Cele două nume au fost confundate însă şi de cei care au redactat subiectele, iar pe foaia de teză Ghiţă a apărut, din greşeală, în locul lui Niţă. Eroarea a dat peste cap price posibilă interpretare a lui Caragiale, şi a afectat examenul.

După isprava de la română, a urmat testarea de la istorie. Într-unul dintre subiecte, legat de participarea Armatei Romane în Primul Război Mondial, în textul subiectului s-a scris Armata a II-a, în timp ce în întrebare apărea Armata I. Când s-au publicat subiectele posibile pentru bacalaureat online au fost necesare o mie de erate. Pe fondul imensului scandal, Mirescu a anunţat că şi-a dat demisia de la conducerea CNCEIP, iar ministrul de atunci Ecaterina Andronescu a anunţat şi public că i-a acceptat-o.

Slaba calitate a curricumului şi subiectelor nu s-a oprit aici, a luat asemenea proporţii, dimpotrivă, că au ajuns să se pronunţe oameni fără legătură cu învâţământul universitar, dar cu cariere internaţionale în ştiinţă. Academicianul Solomon Marcus remarca, de exemplu (ca şi alţi matematicieni de vârf) că subiectele la matematică sunt gândite de parcă elevii, crescând, vor deveni nişte calculatoare mai puţin performante, punând cu alte cuvinte accentul pe calcul şi nu pe raţionament. Alina Mungiu-Pippidi critica în 2011 subiectele la limba română, numind examenul la română „o bătaie de joc naţională”. Criticile au fost reluate în acest an, între timp mai având loc o rundă de evaluare a testului OECD PISA în care elevii români s-au „distins” printre ultimii din Europa la capacitatea de a înţelege ce citesc şi submediocri la matematică.

Alina Mungiu-Pippidi sugerase din anul 2011 ca subiectele şi felul de a învăţa româna să fie modelate după filosofia PISA, adică pe bază de înţelegere, şi elevii să nu mai fie testaţi ca şi cum ar fi pregătiţi să devină filologi pentru că acest lucru împiedică de fapt capacitatea lor de învăţare. Acest lucru nu s-a întîmplat, determinând pe autoare să „denunţe” simbolic la DNA bacalaureatul la limba română, acuzând industria de manuale, subiecte şi meditaţii că are un interes ascuns în perpetuarea unui asemenea examen. Recidivă la evaluarea din acest an, unde elevii fie au fost întrebaţi despre rolul cratimei, fie li s-a cerut un titlu care era chiar deasupra în text, fie li s-a cerut, după un text cu arhaisme, să „motiveze apartenenţa la specie a basmului popular”. Nu e de mirare că elevii nu reuşesc să înveţe limba română şi să mai şi gândească în ea. 

România Curată a cerut în anul 2011 ministrului Daniel Funeriu să facă publice numele autorilor subiectelor şi felul în care erau selectaţi aceştia. Fără niciun succes. În acest an am revenit cu cererea şi am ajuns să aflăm că de întreaga poveste, inlusiv un număr select de profesori favoriţi şi obsedaţi de cratime, se ocupă dl. Silviu Cristian Mirescu, director al Centrului Naţional de Evaluare si Examinare, fost Centru Naţional de Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar pe vremea când era condus doar de Cristian Mirescu, fără Silviu. Noul director, cel cu trei nume, s-a ilustrat şi el, patronând nişte manipulări de punctaje pe la licitaţiile pentru manuale, finalizate cu scandal şi contestări. Scandalurile la Evaluarea Naţională s-au ţinut de altfel lanţ în toţi aceşti ani.

Să fie Silviu Cristian Mirescu numele sub care s-a ascuns destituitul Cristian Mirescu de mai demult? Adică unul cu studii de inginer electric de la Craiova care a căpătat un doctorat la SNSPA, unde e plin de miniştri şi secretari de stat cronici în Ministerul Educaţiei, care au grijă să îşi planteze în spate omenii când pleacă de acolo, ca industria de manuale şi acreditări să prospere?

Ca să facilităm identificarea sa, iată câteva extrase din CV-ul său format Europass publicat cu mândrie pe siteul instituţiei:

Competente şi abilităţi sociale

– ABILITĂŢI DE COMUNICARE;

– ATITUDINE POZITIVĂ;

– CAPACITATEA DE A ASCULTA ŞI DE A LUA ÎN CONSIDERARE ŞI ALTE PĂRERI DECÂT

CELE PERSONALE;

– CALITĂŢI DEOSEBITE PENTRU LUCRU ÎN ECHIPĂ;

– DISPONIBILITATE DE ACŢIUNE ÎN MEDII MULTICULTURALE;

– OBIECTIVITATE ÎN PERCEPEREA ŞI JUDECAREA ALTOR PERSOANE

– CAPACITATEA DE A CONTROLA PROCESELE ÎN GRUP

Competenţe şi aptitudini organizatorice

– CAPACITATE DE DECIZIE;

– PROACTIVITATE;

– CAPACITATEA DE CONCEPTUALIZARE;

– CAPACITATE DE DIAGNOZĂ;

– MARE CAPACITATE ORGANIZATORICĂ;

– CAPACITATE RIDICATĂ DE COORDONARE A UNOR COLECTIVE;

– ABILITĂŢI DE CONCEPŢIE ŞI REALIZARE DE PROIECTE, INCLUSIV BUGETE DE PROIECTE;

– VOLUNTARISM DEZVOLTAT

Competenţe şi aptitudini tehnice – ABILITĂŢI DE UTILIZARE PC MS-OFFICE, INTERNET;

– ABILITĂŢI DE UTILIZARE A ECHIPAMENTELOR TEHNICE (ÎN SPECIAL CELE ELECTRICE ŞI

ELECTRONICE

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

ABILITĂŢI DE UTILIZARE PC MS-OFFICE (Microsoft Word, Excel, Powerpoint, Access, Internet)

Să recunoaştem că un asemenea CV are forţa unei mărturisiri, e ca proba de caligrafie a lui Ghiţă Niţescu (sau invers?). Cineva cu abilitatea de a utiliza Internetul şi de a-şi pierde astfel urmele prin hăţişul ministerial merită să patroneze şi pe mai departe desprinderea de alfabetizare a elevilor români? Sau putem cere o auditare profesională a felului în care sunt făcute programele, selectate manualele şi subiectele şi continuat drumul fără glorie al lipsei de performanţă PISA, care să afle cum din atâţia profesori buni rezultă un învăţământ aşa de ineficient?

Comentaţi acest text pe Romaniacurata.ro

Modifică Setările