The New York Times - Kovesi: Schimbarea mentalităţilor este dificilă. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România

Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a afirmat, fiind chestionată de The New York Times în legătură cu situaţia politică de la Bucureşti, că schimbarea mentalităţilor este dificilă şi că ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România din perspectiva luptei anticorupţie, evitând orice comentariu pe tema deciziei CCR cu privire la revocarea sa.

Declaraţia sa apare într-un articol care are ca temă eforturile liderilor din românia de a o îndepărta pe şefa procurorilor anticorupţie invocând conspiraţiile "statului paralel"şi în care sunt analizate mitingul PSD, discursurile liderilor şi demersurile în vederea îndepărtării lui Kovesi..

În fiecare an de când Kovesi a deveit procuror - şef al DNA aproape 1200 de persoane au fost puse sub acuzare pentru corupţie şi 1.000 au fost condamnate, printreaceştia 14 miniştri, 39 de miniştri adjuncţi, 14 senatori şi un mebru al Parlamentului european, scriu jurnaliştii.

"Doamna Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele deliberează cu privire la viitorul ei, nu a comentat în mod direct decizia Curţii Constituţionale. Dar într-un interviu acordat la sediul Direcţiei, în aceeaşi clădire care a servit drept cartier general al Armatei Române în timpul celui de-al doilea război mondial, ea şi-a apărat instituţia", scriu jurnaliştii de la The New York Times.

“Schimbarea mentalităţilor este dificilă", a declarat ea, adăugând: "Ultimii ciinci ani au însemnat foarte mult pentru România".

Ziariştii de la The New York Times mai afirmă că stilul ambiţios şi ferm al şefei DNA i-a adus mulţi duşmani din spectrul politic. Cu cât presiunea din partea lui Liviu Dragnea a crescut, ea a reacţionat şi mai agresiv, notează jurnaliştii.

"Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnnărilor, în ultimul an şi jumătate, presiunea asupra instituţiei noastre  cu siguranţă a crescut", a mai declarat Kovesi, adăugând: "Dacă independenţa procurorilor dispare - aşa cum arată lucrurile acum - munca nu devine mai dificilă. Devine imposibilă".

„Prin înlăturarea Laurei Codruţa Kovesi, „practic au fost eliminate procedurile care asigurau independenţa procurorilor şi judecătorilor faţă de presiunea politică”, mai notează NEw York Times.

Făcând referire la experţi în drept, publicaţia notează că puterea limitată a procurorilor este o consecinţă a Constituţiei adoptate în 1991, atunci când amintirile din perioada comunistă, în care Securitatea şi procurorii luau la ţintă oponenţii politici, erau încă proaspete.

Drept urmare, notează autorii, “şpaga, la fel ca taxele şi moartea, era un aspect normal al vieţii” în anii '90. Situaţia s-a schimbat la începutul anilor 2000 atunci când România a dorit intrarea în NATO şi UE şi a trebuit să ia măsuri contra corupţiei, oferind astfel mai multă putere investigatorilor şi înfiinţând DNA.

Sub titlul "Pretinzând existenţa unei facţiuni a «Statului paralel», liderii României ţintesc spre procurorul-şef anticorupţie", „New York Times scrie într-un editorial sub semnătura lui Marc Santora şi Kit Gillet şi despre mitingul PSD din 9 iunie. 

„Liderul puternic al partidului de guvernământ din România - condamnat pentru fraudă electorală, suspectat că a furat milioane de dolari din fonduri ale Uniunii Europene şi care urmează primească un verdict într-un caz care implică abuz de putere - a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetăţeni care s-au adunat recent într-una dintre principalele pieţe ale capitalei: el este victima. Demonstranţii proguvernamentali adunaţi la Bucureşti protestau faţă de ceea ce ei numesc «statul paralel» din România care, spun ei, denaturează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului anticorupţie. Dacă forţele anticorupţie îl pot viza pe el, a avertizat Liviu Dragnea, pot viza pe oricine altcineva", comentează NYT.

Mitingul a fost "un moment remarcabil" pentru România, "considerată de mult timp una dintre cele mai corupte ţări din Europa, dar care combate agresiv corupţia la nivel înalt de peste un deceniu. Cu toate acestea, eforturile anticorupţie sunt acum în pericol, după ce Curtea Constituţională a ordonat demiterea procurorului-şef anticorupţie (...) Aceeaşi temă a generat ecouri în regiune, de la Budapesta la Varşovia şi de la Bratislava la Praga. Chiar şi în România, unde susţinerea pentru apartenenţa la Uniunea Europeană este largă, partidul de guvernământ recurge la o reţetă familiară pentru stimularea susţinătorilor: promovarea teoriilor conspiraţiei, criticarea magnatului internaţional şi filantropului George Soros (...) şi prezentarea criticilor formaţiunii aflate la guvernare ca fiind marionete ale unui infam grup secret", notează NYT. 

Articolul notează şi că mulţi dintre oamenii prezenţi la miting au fost aduşi la Bucureşti la cererea şefilor de la locul de muncă sau a liderilor locali de partid.

Manifestanţii pro-guvernamentali din 9 iunie din Bucureşti, au protestat faţă de ceea ce ei numesc "statul paralel" din România, care, spun ei, subminează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului-şef anticorupţie.

Dacă forţele anticorupţie pot veni după el, Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat aflat la putere, a avertizat alarmant că pot veni după oricine, notează jurnalul american.

''Nu trebuie să ne facem iluzii că doar înalţii decidenţi sau doar cei cu funcţii publice vor fi victimele denunţurilor şi probelor false. Absolut oricine astăzi în România poate deveni o ţintă printr-un denunţ care poate duce la o arestare sau condamnare'', citează The New York Times din discursul ţinut la 9 iunie de Liviu Dragnea.

A fost un moment remarcabil pentru această ţară cu peste 20 de milioane de locuitori, mult timp clasată drept una dintre cele mai corupte din Europa, dar care, de peste un deceniu, luptă agresiv cu cazurile de corupţie la nivel înalt.

Această luptă este acum în grav pericol, după ce Curtea Constituţională (CCR) a ordonat demiterea procurorului-şef anticorupţie şi a eliminat efectiv măsurile de protecţie instituite pentru a exista siguranţa că procurorii şi judecătorii sunt protejaţi împotriva presiunilor politice şi a răzbunării.

Decizia CCR se bazează pe o interpretare strictă a Constituţiei, iar criticii spun că singura modalitate de a păstra în momentul de faţă independenţa procurorilor ar putea fi organizarea unui referendum pentru a modifica însăşi legea fundamentală, comentează NYT.

Partidul lui Dragnea, încurajat de eşecul oficialilor Uniunii Europene de a reduce ameninţările la adresa statului de drept în Polonia şi Ungaria, s-a aruncat unit în lupta împotriva duşmanilor externi şi interni.

"După Revoluţie, NATO şi UE au spus că vor să ne înveţe democraţia", a declarat Liviu Dragnea luna aceasta într-un interviu televizat, referindu-se la revolta din 1989. "Ei ar trebui să îşi asume această responsabilitate, pentru că au încurajat şi, de asemenea, au finanţat acest stat paralel, acest sistem odios", a mai spus liderul social-democrat, citat de NYT.

Este o temă care a găsit ecou în regiune, de la Budapesta la Varşovia, de la Bratislava la Praga. Chiar şi în România, unde ataşamentul faţă de Uniunea Europeană este puternic înrădăcinat, partidul de guvernământ foloseşte o reţetă familiară pentru a atrage susţinători: promovarea teoriilor conspiraţiei, atacul la adresa finanţatorului internaţional şi filantropului George Soros pentru o listă de presupuse păcate şi descrierea criticilor partidului de guvernământ ca fiind nişte marionete ale unei cabale nefaste.

Liviu Dragnea şi aliaţii săi au insistat îndelung ca procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, să fie înlăturată. În februarie, ministrul justiţiei Tudorel Toader a recomandat într-un raport demiterea ei, acuzând-o de mai multe infracţiuni, inclusiv depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Preşedintele Klaus Iohannis, un fost lider al Partidului Naţional Liberal (PNL, opoziţie), a refuzat să dea curs recomandării, astfel că acest caz a ajuns la Curtea Constituţională. La 30 mai, CCR a decis că preşedintele nu poate ignora recomandarea ministrului justiţiei. Dacă refuză să ducă la îndeplinire decizia, cel mai probabil va fi suspendat, mai scrie NYT.

Într-o declaraţie făcută marţi, Klaus Iohannis nu a oferit niciun indiciu despre cum va răspunde, dar a fost clar că el consideră acţiunile partidului de guvernământ ca pe o ameninţare la adresa ţării.

"Nu putem să lăsăm statul să intre într-o situaţie de incertitudine, să intrăm în derivă şi să renunţăm la valori democratice. Nu putem accepta ca magistraţii să fie ameninţaţi şi intimidaţi", a spus preşedintele român. "În România nu există niciun stat paralel", a adăugat Klaus Iohannis.

Decizia CCR nu a recomandat numai demiterea Laurei Codruţa Kovesi. De asemenea, s-a hotărât că procurorii se află sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care este controlat de persoane numite politic. Criticii se tem că procurorii care supără partidul de guvernământ vor fi concediaţi iar cei rămaşi vor fi intimidaţi pentru a nu ancheta oficiali de rang înalt.

Laura Ştefan, expert anticorupţie, a subliniat că guvernul a învăţat din propriile greşeli. Când partidul lui Liviu Dragnea a propus, în urmă cu 16 luni, o ordonanţă de urgenţă menită să limiteze urmărirea penală a corupţiei, sute de mii de oameni au ieşit pe străzi, cele mai mari demonstraţii din România de la Revoluţia din 1989.

Acum, a spus ea, ei urmează exemplele Poloniei şi Ungariei - folosind mijloace legale pentru a submina însuşi statul de drept.

"Sunt foarte sceptică acum că va mai fi altceva decât un sistem judiciar controlat politic", a ţinut ea să adauge.