Tinerii din ziua de azi, nemiloşi cu bătrânii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Studenţii vor ca bătrânii să elibereze locurile de pe piaţa muncii şi să trăiască din ce-au agonisit o viaţă, nu din pensii plătite de stat. Studiul a fost realizat printre studenţii bucureşteni şi şi-a propus să afle cum îi percep aceştia pe vârstnici.

Studiul a pornit de la ideea că îmbătrânirea populaţiei duce la o coabitare mai lungă a generaţiilor tinere cu cele vârstnice şi, prin urmare, relaţiile dintre cele două generaţii sunt foarte importante.

Mai citiţi şi:

Forbes Pensii: Cum să-ţi înmulţeşti banii de pensie

Mai ales că cei chestionaţi vor ajunge să-i susţină prin contribuţiile lor la pensii pe aceşti bătrâni şi chiar să facă politicile acestei ţări. Sondajul a fost făcut printre studenţii cu vârste între 19 şi 21 de ani din toate universităţile bucureştene, iar răspunsurilor lor surprind cu atât mai mult cu cât analiza a fost făcută în plin an de creştere economică, 2008.

Citiţi aici studiul detaliat

„Tinerii sunt robotizaţi"

„Tinerii au mai degrabă o părere defavorabilă despre bătrâni", este una dintre concluziile la care a ajuns autoarea studiului, profesorul universitar Constanţa Mihăescu.

În general, aceştia percep în termeni conflictuali relaţiile cu persoane de peste 50 de ani: 18% din studenţii chestionaţi cred că între generaţia lor şi cea a vârstnicilor există relaţii conflictuale, 11% cred că e vorba de indiferenţă, 37% spun că există doar relaţii formale şi doar 34% sunt de părere că între cele două generaţii există relaţii de înţelegere, simpatie şi ajutor reciproc.

Fără pensii de la stat

Aprecierile cele mai dure apar la capitolul referitor la piaţa muncii, unde studenţii spun că bătrânii ar trebui să dispară de pe piaţa muncii şi să nu ia pensii de la stat, ci să trăiască din ce-au agonisit toată viaţa.

Un procent uriaş, de 76% din intervievaţi, spune că ar dori ca pe piaţa muncii să nu existe persoane vârstnice active. „Este posibil ca tinerii să se teamă de concurenţa cu vârstnicii experimentaţi", explică profesoara Mihăescu. Tot la acest capitol a fost surprinsă cel mai bine şi ipocrizia tinerilor, spune Mihăescu: „Ei sunt de acord cu drepturi egale pe piaţa muncii, dar, pe de altă parte, nu vor să o partajeze cu vârstnicii".

În privinţa modului de finanţare a pensiilor, 32% din tineri sunt conservatori, adepţi ai sistemului actual, cu pensiii plătite din cotizaţiile salariaţilor, iar 26% sunt radicali: fiecare bătrân să trăiască din ce-a economisit pe parcursul vieţii, nu din pensii date de stat. Alţi 39% au propus soluţii inedite pentru adunarea banilor pentru pensii: un impozit special, egal pentru toată populaţia sau taxe speciale pe consumul de benzină, alcool şi tutun.

Constanţa Mihăescu este de părere că acest cinism vine din imaturitatea tinerilor: „Mulţi dintre ei nu au decât grija de a învăţa. Au fost aruncaţi într-o societate fără valori şi au devenit robotizaţi şi cinici".

Mihăescu a observat că tinerii sunt tot mai dezorientaţi şi cu probleme psihice: „În primul rând, nu se acceptă şi nu se iubesc pe ei înşişi", spune profesorul universitar, astfel încât de unde să mai existe disponibilitate şi compasiune pentru ceilalţi? „Foarte mulţi tineri vor foarte repede bani, vor să ardă etapele. De vină este şi presa, care-i năuceşte cu exemple fără valoare", explică Mihăescu.

Bătrânii, frustraţi

Aproximativ 75% din respondenţi consideră că starea de spirit a persoanelor vârstnice este una de resemnare, frustrare sau deprimare şi doar 24% din ei îi văd pe bătrâni ca fiind mulţumiţi şi senini. În ceea ce priveşte trăsăturile de caracter, 61% cred că acestea sunt înţelepciunea şi moderaţia, în timp ce restul îi văd pe bătrâni ca fiind egoişti, inflexibili şi autoritari.

„Ca societate, orbecăim"

Pe Radu Petrariu, liderul Asociaţiei Studenţilor din ASE, nu-l miră deloc răspunsurile tinerilor: „Da, sunt reprezentative", spune Petrariu. Problema modului în care tinerii se raportează la bătrâni este gravă şi tristă, în acelaşi timp, consideră tânărul, şi se va reflecta în viitorul acestei ţări.

Cât despre responsabilităţi, la fel ca şi ceilalţi interlocutori, Petrariu arată înspre societate: „Există un sistem pervertit de valori din care tinerii îşi extrag ceea ce le convine. Noi, ca societate, orbecăim", este concluzia liderului studenţilor de la ASE.

"La noi nu există conflict între generaţii, ci un război de ură şi reproş." 
Daniel David
psiholog

„Cinismul vine din lipsa de valori"

Concluziile studiului sunt o realitate creată de haosul de la nivelul valorilor societăţii, spune Daniel David, profesor de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca.

În opinia sa, „România se află de 20 de ani într-un moment de reaşezare a valorilor. A fost înlăturată o grilă de valori, fără să fie reaşezată o alta, care să poată fi asimilată de tineri. De aici vine cinismul acestor tineri, din lipsa de valori", explică psihologul.

Dintotdeauna, în toate societăţile a existat un conflict între generaţii, care este sursă de dezvoltare. La noi, însă, spune Daniel David, în lipsa unor reguli minimale la nivelul societăţii, acest conflict s-a transformat într-un război de ură şi reproş".

Cum sunt priviţi vârstnicii altor naţii

Costin Elefteriu crede că toată societatea are nevoie de respect



Tinerii care studiază în afara României spun că aceste atitudini nu sunt specifice doar studenţilor între 19 şi 21 de ani, ci întregii societăţi româneşti. Costin Elefteriu a fost şef de promoţie, în 2008, al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) Bucureşti. Acum urmează o a doua facultate, pe studii de război, la King's College din Londra. Nu a fost foarte atent la modul în care relaţionează tinerii cu bătrânii în Marea Britanie sau în alte ţări cu tradiţie democratică, dar face câteva comparaţii ca simplu observator al celor două tipuri de societăţi: cea autohtonă şi cea britanică.

Costin Elefteriu crede că studiul este legat de modul în care noi, românii, privim categoriile dezavantajate. „Cred că acest fenomen poate fi legat şi de acelaşi tip de atitudine ca cea manifestată faţă de persoanele cu dizabilităţi. Afară există respect pentru toţi.Este  respect pentru cel de lângă tine şi, în special, faţă de persoanele dezavantajate. Respectul cred că este conceptul care trebuie accentuat", spune Costin Elefteriu. Şi mai este o problemă, crede tânărul: „În România, haina încă îl face pe om, cum se spune. Bătrânii sunt o clasă sărăcită, iar sărăcia atrage dispreţul aici".

Există o diferenţă nu numai între cum sunt percepuţi bătrânii, ci chiar între felul în care îşi poartă bătrâneţile românii şi londonezii. Costin Elefteriu povesteşte despre persoanele în vârstă din Londra: „Au prestanţă, au demnitate. Nu au sentimentul de umilinţă pe care îl poţi vedea uneori pe străzile României".

image
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite