Tot mai multe cazuri de violenţă în familiile din România. De ce ajung unii români să-şi ucidă propriile rude

Numărul violenţelor petrecute în familiile din România a crescut în 2018. Cel puţin aşa arată ultima statistică prezentată de Parchetul General, potrivit căreia infracţiunile subsumate categoriei de violenţă în familie au reprezentat un sector prioritar pentru activitatea instituţiei în anul ce a trecut.

Concret, în 2018 au fost trimişi în judecată 1.360 inculpaţi pentru infracţiuni care se subsumează acestei noţiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimişi în judecată. 

„S-au înregistrat 205 copii victime ale părinţilor, din care 151 minori. Din aceştia, se remarcă 29 victime ale infracţiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori şi 32 victime ale infracţiunii de viol, din care 30 minori”, a declarat  Augustin Lazăr, procurorul general al României. 

Prevenţia, necesară 

Oficialul a subliniat că pentru combaterea acestui fenomen sunt necesare nu doar măsuri de natură preventivă dar şi o cooperare strânsă cu celelalte instituţii ale statului. 

„Este o societate tot mai supusă stresului şi violenţei în general, violenţei domestice, în mod special. Şi ar trebui găsite soluţii preventive. Ar trebui ajutat Ministerul public în activitatea lui de a combate acest fenomen, şi nu asaltat la maniera în care s-a făcut anul trecut”, a adăugat Augustin Lazăr.

Fenomenul este mult mai amplu

Specialiştii din domeniu subliniază că fenomenul violenţei în familie este cu mult mai amplu decât o arată numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru aceste infracţiuni, şi atrag atenţia că măsurile de prevenţie, necesare combaterii în mod sistemic a acestui fenomen, lipsesc. 

„Cele peste 1.300 de trimiteri în judecată, dar şi numărul sesizărilor la organele de poliţie reprezintă doar o mică parte din fenomenul violenţei domestice. Pentru a veni cu soluţii eficiente, trebuie să înţelegem complexitatea acestui fenomen, şi că trebuie să acţionăm atât pe nivelul de sancţiuni şi protecţie cât şi pe cel de prevenire astfel încât să putem crea o plasă de siguranţă pentru victimele violenţei domestice”, este de părere, Oana Băluţă, expert în combaterea violenţei domestice.

Victimele nu-şi cunosc drepturile

Dacă, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte protecţia victimelor, măsurile de prevenţie lipsesc totuşi cu desăvârşire. Din anul 2003, atunci când a fost adoptată Legea combaterii violenţei domestice, nu a fost introdus niciun curs în şcolile din România cu privire la drepturile vicitmelor,  asupra modului în care poate fi rezolvată o situaţie tensionată fără violenţă.

„Avem nevoie de măsuri diferite pentru a combate acest fenomen pe toate planurile, iar la nivelul prevenţiei Ministerul Educaţiei, cel care poate face mult mai mult decât o simplă campanie publică, nu are o notă de trecere. Când vezi că societatea se confruntă cu o asemenea problemă, nu poţi pur şi simplu să asişti şi să nu faci nimic”, a completat activista.