Toţi candidaţii pentru funcţia de procuror general, respinşi de Tudorel Toader

Procedura de selecţie a noului procuror general al României va fi reluată, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a decis respingerea tuturor celor patru candidaţi pentru ocuparea acestei funcţii.

MInistrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a respins pe toţi cei patru candidaţii pentru funcţia de procuror general: Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu. Aceştia au susţinut miercuri interviul cu ministrul Justiţiei pentru ocuparea acestei funcţii.

Ministerul Justiţiei a declanşat procedura de selecţie pentru numirea unui nou procuror general al PÎCCJ, funcţie care va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr. Preşedintele Iohannis este cel care semnează numirea în funcţie a procurorului general, el putând refuza o singură dată, motivat, propunerile venite din partea ministrului.

Procurorul Marian Drilea a vorbit, miercuri, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror general, despre tensiunile existente în sistem referitoare la înfiinţarea Secţiei de anchetă a magistraţilor, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanţii de independenţă.

Fostul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, cel de-al doilea procuror care este intervievat pentru functia de procuror general, a declarat că „nu avem o startegia nationala de combatere a crimei organizate. Avem o strategia nationala de combatere a corupţiei”. Magistratul a afirmat că trebuie identificate derapajele din sistem. "Trebuie traşi la răspundere cei care încalcă conduită de magistrat. Putem vedea toate acestea pe pagină Inspecţiei Judiciare. Ele trebuie identificaţi, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Este important să accesăm programe europene de pregătire profesională", afirmă Horodniceanu.

În ceea ce priveşte interviul cu actualul procuror general, cei doi s-au contrat în momentul în care a fost adus în discuţie activitatea de procuror, înainte de 1989, a lui Augustin Lazăr.

„ Atât eu cât şi dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcţia de procuror şi încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituţia. Ei bine, în mod cert nişte procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus şi ieri în declaraţia publică, nişte analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care ...devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am şi exprimat scuze public, în numele instituţiei care a făcut, a acceptat acele practici şi regretele mele personale pentru că nişte oameni care au fost şi sunt oameni de onoare şi model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Şi de aceea, poate că eu am învăţat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva”, a declarat Lazăr.

Gabriela Scutea, ultimul candidat pentru funcţia de procuror general al României, i-a spus ministrului Justiţiei că a fost unul dintre magistraţii care s-au dus să protesteze la Bruxelles. "Protestul a fost unul tăcut. Este o formă de exprimare. Chiar dacă a fost dus în afară ţării. Din alt punct de vedere, atât Inspecţia Judiciară, cât şi nişte instrumente ale Consiliului Europei, dacă nu greşesc, arată că obligaţia de rezervă a magistraţilor nu înseamnă că în situaţii deosebite să nu îşi expună punctul de vedere”, a spus aceasta.