Tragedia din Colectiv. Bilanţul tragic a ajuns la 64 de morţi după ce încă un rănit a murit luni la Spitalul Floreasca

Tragedia din Colectiv. Singurul rănit în urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv care se mai afla internat în Spitalul Floreasca din Capitală a murit luni.

Persoana decedată luni este un tânăr în vârstă de 21 de ani din Petroşani. Acesta s-ar fi stins din viaţă în jurul orei 12.35 în urma unor complicaţii hemoragice.

„Pacientul era într-o stare foarte gravă încă de la internarea în spital, fiind atunci resuscitat. A murit în urma unei complicaţii pulmonare, o hemoragie masivă, care nu a mai putut fi controlată. Pacientul, de-a lungul timpului, a făcut toate complicaţiile posibile şi, cu ajutorul nostru, a reuşit să supravieţuiască până astăzi - un efort de patru luni şi jumătate. Familia a stat în permanenţă cu el, zi şi noapte”, a precizat doctorul Ioan Lascăr, şeful Secţiei de chirurgie plastică şi reparatorie a Spitalului, citat de Protv.

Surse medicale au declarat că tânărul care a murit luni se numeşte Radu Sienerth şi din 30 octombrie 2015 a fost internat doar în secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca, fiind intubat în ultimele aproape cinci luni. Decesul tânărului a fost declarat luni, la ora 12.35, arată news.ro.

Radu Sienerth era student în Bucureşti la Academia de Studii Economice.

Tragedia din Colectiv, Bilanţul a ajuns la 64 de morţi

Un incendiu a izbucnit pe 30 octombrie în clubul bucureştean Colectiv, chiar în timpul concertului susţinut de trupa Goodbye to Gravity. În urma tragediei şi-au pierdut viaţa  64 de persoane, dintre care 27 de persoane au murit în incendiu, 25 în spitalele din ţară şi 12 dintre răniţii transferaţi în străinătate.

Săptămâna trecută, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a prezentat raportul legat de evenimentele petrecute în seara incendiului.

Concret, raportul a analizat ce nu a funcţionat cum trebuie în intervenţia din 30 octombrie şi ce trebuie folosit ca bune practici într-o intervenţie.

Despre felul în care s-a desfăşurat intervenţia reprezentanţii DSU spun că problemele apărute sunt unele punctuale şi nu au avut un impact semnificativ asupra eficienţei intervenţiei structurilor de urgenţă la locul incendiului: ”Apreciem că s-a desfăşurat în parametri corespunzători, inclusiv pe baza comparaţiei cu intervenţiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare la nivel internaţional”.

Una dintre problemele identificate în urma analizei este dificultatea de a se stabili un număr estimativ de victime, cât mai apropiat de realitate.

Ce s-a întâmplat după primul apel 

Potrivit DSU, la primul apel efectuat pe numărul 112, la ora 22.32, ”nu se certifică faptul că există posibiltatea unui număr mare de victime”.

În acest caz, dispecerul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti a alertat subunitatea din raionul de intervenţie şi s-au trimis trei autospeciale cu apă şi spumă, o autoscară şi un echipaj de prim ajutor şi un echipa SMURD cu medic.

Dispecerul de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) a trimis o ambulanţă cu medic.

Din această situaţie, reprezentanţii DSU care au realizat analiza au înţeles că este cazul ca dispecerul să pună mai multe întrebări, însă fără întârzierea alertării echipajelor.

Forţele suplimentare, trimise abia după al doilea apel

Raportul DSU relevă că la cel de-al doilea apel înregistrat la 112, la ora 22.33, se transmite că este ”un posibil număr mare de victime surprinse” în incendiu.

Drept răspuns, la ISU Bucureşti ”se ia decizia să se aştepte ca echipajele de intervenţie alertate să ajungă pentru a primi informaţii de la faţa locului”, în timp ce SABI ”comunică că trimit la faţa locului toate resursele disponibile”.

Analiza DSU prezentată miercuri propune ca forţele suplimentare să fie trimise imediat ce sunt anunţate în dispecerat informaţii noi, indiferent de sursa acestora şi chiar dacă exită riscul să fie trimise forţe care, ulterior, să fie rechemate la bază.

Referitor la cele două apeluri, DSU precizează că acestea au fost reconstituite în urma discuţiilor purtate cu dispecerii, iar în cazul celui de-al doilea - prin ascultarea înregistrării apărute în presă, pentru că STS nu a pus la dispoziţie înregistrările, motivând că sunt parte într-o anchetă.

Ce se întâmpla cu ancheta penală 

În urma tragediei, Parchetul Capitalei a deschis un dosar penal care a fost preluat de Parchetul General. Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea - au fost puşi sub control judiciar, asta după ce au fost atât în arest preventiv, cât şi în arest la domiciliu. 

Pe de altă parte, Daniela Ioana Niţă şi Cristian Mihai Niţă, precum şi artificierul Viorel Zaharia sunt şi ei urmăriţi penal.

Cei doi pompieri, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa normelor PSI, sunt în arest preventiv. De asemenea, ei au fost deja trimişi în judecată, însă dosarul a fost întors pe masa procurorilor de către magistraţii Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Piedone, urmărit penal de procurorii DNA

Şi fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone (foto), a ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie, care au deschis un dosar penal pe numele acestuia. Alte două funcţionare din cadrul instituţiei sunt, de asemenea, vizate de anchetă. Concret, Piedone este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, dar şi de fals intelectual. 

Mai exact, el este acuzat că în perioada 12 noiembrie 2014 - 30 ianuarie 2015, Piedone şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prin aceea că a emis un acord şi o autorizaţie de funcţionare necesare desfăşurării activităţii de către o societate comercială (alta decât SC Colectiv Club SRL). 

Pentru a autoriza funcţionarea acestei societăţi, el ar fi emis acordul şi autorizaţia de funcţionar, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că firma respectivă îndeplinea cerinţele legale necesare avizării. Cele două funcţionare sunt acuzate că l-ar fi sprijinit pe primar în emiterea celor două acte administrative, prin întocmirea, respectiv avizarea documentelor.